CUM SĂ SCĂPĂM DE SURPLUSUL NOSTRU DE KILOGRAME

Înaintând în vârstă, ne îngrăşăm. Dar nu trebuie să lăsăm să se strângă prea multe kilograme, le vom pierde numărul şi, în final, ne vor strica viaţa. Deci ... la atac !
Mult timp "am hăituit" un biet kilogram, instalat în partea superioară a coapselor şi în mijlocul pântecului. Abia observabil, a fost înlăturat, deşi acest lucru părea dificil. Kilogramul a revenit, dar nu mă deranjează numai el. A fost urmat de altele, kilogramele unui trai bun şi ale leneviei. Mai pot fi kilogramele căpătate în urma maternităţii sau a unei boli. Asta este - creşterea în greutate face parte din viaţa fiecărei femei.

O mare influenţă asupra ideilor de frumuseţe feminină o au manechinele de modă! 

Primele manechine pentru îmbrăcămintea de damă au fost femei foarte planturoase şi voluptoase. Ele aveau trupuri atât de atrăgătoare încât captau toată atenţia şi îmbrăcămintea pe care o etalau era ignorată deseori. Pentru a pune capăt acestei probleme, au început să fie alese femei foarte slabe, astfel încât oamenii să se uite mai degrabă la haine decât la trupurile lor. Ca rezultat, tipul de trup feminin ales ieri ca să fie ignorat, a devenit idealul nostru astazi! Dar dacă întrebăm bărbaţii, vor recunoaşte sincer că e mai plăcut să îmbrăţişezi o femeie moale, cărnoasă şi voluptoasă decât una numai piele şi os. Şi atunci de ce am dori noi să devenim mai puţin senzuale, ba chiar mai bolnăvicioase şi mai puţin rezistente doar din cauza mesajelor din mass-media ?!? Multe femei (şi chiar bărbaţi) sunt nefericite din cauza greutăţii lor corporale şi asta pentru că se raportează la imaginea femeii promovate în mass-media, deşi promovarea are un scop mercantil. După cum ştim, nu e suficient ca manechinele să fie foarte slabe, ele trebuie să se încadreze în anumite dimensiuni, aşa încât să nu mai dea bătaie de cap designerilor şi croitorilor şi orice costumaţie să poată fi purtată de oricare dintre ele, oricând.
Pentru a începe cu începutul, trebuie să-ţi cultivi o concepţie completă şi pozitivă legată de tine însuţi. Trebuie să înţelegi că nu toate trebuie să ajungem manechine pe scenă ci suntem femei obişnuite care trebuie să trăiască împăcate cu ele însele. Trebuie să te placi pe tine şi pe cei din jur, precum şi să te tratezi pe tine cu iubire şi indulgenţă, nu pedepsindu-te. Fiinţa ta fizică nu îşi ia forma direct din ceea ce mănânci şi din exerciţiile fizice pe care le faci, ci şi din atitudinea pe care o ai faţă de eul tău. Din momentul în care îţi îmbunătăţeşti imaginea de sine şi începi să-ţi reduci încordarea interioară, vei începe şi să-ţi eliberezi corpul de grăsimea exterioară. Trupul tău este efectul combinat al vieţii pe care o duci şi cel al minţii tale şi gândurilor pe care ea le produce. Iată ce putem face pentru ambele părţi ale ecuaţiei.

1800 calorii pe zi!!!

Un studiu efectuat de Centrul european de cercetare şi informare asupra surplusului de greutate a arătat că miile de femei interogate au luat, în medie, 10.6 kg între 20 şi 50 de ani. Aceasta nu ne împiedică să facem ceva, să nu ne lăsăm în voia sorţii. Dar, atenţie, nu este niciun motiv pentru a începe cu ochii închişi ultimul regim la modă ! Nici pentru a ne înfometa consumând 1000 de calorii pe zi. Ideal ar fi să luaţi un mic dejun consistent, care va reprezenta 25 % din caloriile zilnice (1.800 în total), un dejun şi o cină echilibrate alcătuite din proteine (1 sau 2 ouă, 150 de grame de carne slabă, peşte...), legume verzi şi alte alimente hrănitoare (pâine sau trei linguri de cereale), un fruct, puţină grăsime (trei linguriţe de ulei) şi foarte puţine zaharuri rapide (produse de patiserie, bomboane...). Un truc pentru cele care vor să urmeze un regim: nu schimbaţi nimic din obişnuinţele voastre, mâncaţi cu un sfert mai puţin decât înainte. Şi, mai ales, practicaţi regulat un sport, timp îndelungat. Este singura modalitate de a vă menţine muşchii fermi şi deci de a vă îngrăşa mai puţin. În sfârşit, cumpăraţi-vă o pereche de blugi mai strâmţi, cu scopul de a vă motiva, dacă nu mai puteţi stăpâni kilogramele !

MASA GRASA - MASA SLABĂ

• Metabolismul bazal, necesar supravieţuirii (să respirăm, să digerăm...) consumă 60-75 % din energia zilnică.


• E bine de ştiut : muşchii (masa slabă) ard mai multe calorii decât grăsimea (masa grasă).


• Mai clar: este indispensabil să păstrăm un corp cu muşchi puternici.

Coloana vertebrală ne controlează metabolismul !

Cele 33 de vertebre ale coloanei, pe lângă faptul că ne menţin organismul în poziţie verticală, au şi alte funcţii importante. Ştim cu toţii că acestea asigură, de asemenea, susţinerea măduvei spinării şi a căilor nervoase ce dictează funcţionarea organelor interne.Vertebrele lombare prezintă un interes deosebit pentru noi, deoarece conţin secţiunea de măduvă responsabilă pentru reglarea metabolismului. Cu alte cuvinte, dacă măduva lombară este degenerată (patologică), precum la dislocarea vertebrelor, avem tendinţa de a creşte sau a scădea rapid în greutate. Se explică astfel, în mod simplu, de ce unii oameni care nu mănâncă mult, se îngraşă, în timp ce alţii slăbesc, deşi mănâncă mai mult decât ar trebui. Ambele categorii prezintă schimbări patologice ale vertebrelor lombare.

Greutatea anormală este provocată de degenerarea vertebrelor lombare care interferează cu transmiterea impulsurilor nervoase către organele interne, care perturbă funcţionarea lor la parametri normali. Acest fenomen este descris în mod obişnuit ca dereglări de metabolism. Procesul de fluctuaţie a greutăţii este mai dramatic în cazuri mai severe de degenerare a măduvei lombare.

Vă veţi întreba: "Cum se poate corecta o coloană deteriorată?" Despre asta va voi vorbi dupa ce prezint şi alte cauze ale obezităţii.
Cauzele directe ale obezităţii (dereglări hormonale, procesarea neadecvată a grăsimilor şi carbohidraţilor) îşi au deseori originea în deteriorarea măduvei lombare. De aceea, niciun regim de slăbire nu poate opri pe termen lung scăderea sau creşterea în greutate anormală. Dietele sărace în calorii, limitarea numărului de mese sau formulele de slăbit (sub formă de capsule, prafuri sau lichide) nu îndeparteaza cauzele greutăţii anormale - nu fac decât să combată simptomele. Susţinerea unor regimuri de slăbire pe perioade îndelungate de timp este foarte periculoasă pentru sistemul circulator. Organismul nostru construieşte aproximativ 10.000 de metri de vase sanguine pentru a deservi un kilogram de ţesut adipos. Dacă greutatea fluctuează în mod frecvent (din cauza regimurilor), se exercită o presiune constantă asupra sistemului circulator, rezultatul fiind deteriorarea gravă a vaselor şi venelor. Majoritatea oamenilor care experimentează constant diferite regimuri de slăbire au vene umflate în mod vizibil (mai ales la picioare) sau vase de sânge sparte sub piele. În concluzie, limitarea aportului de hrană poate conduce la reducerea greutăţii pentru o perioadă dar, cu siguranţă, poate conduce la deteriorarea stării generale de sănătate, anemie, stări depresive şi, mai grav, deteriorarea sistemului circulator.

De ce sunt insuficiente programele de slabire ?

Până în prezent, există trei metode alese de cei care se luptă cu obezitatea: formulele de slăbire, dietele hipocalorice şi exerciţiile fizice.

Să le analizăm pe rând!

Formulele de slabire
Formulele farmaceutice de slăbire, foarte populare în ultimul timp, produc doar efecte temporare asupra reducerii greutăţii. În majoritatea cazurilor, efectele pozitive dispar la două sau trei luni de la finalizarea regimului. Ceea ce rămâne este o deteriorare de nedescris a organismului, în special a ficatului, stomacului, pancreasului şi sistemului circulator. Formulele produc deshidratarea corpului, schimbă compoziţia sângelui, făcându-l mai gros, cresc aciditatea organismului (dăunător!!!), etc., efectele negative nefiind în totalitate previzibile. Aceste terapii se bazează pe formule artificiale, făcute să acţioneze fără nicio implicare psihologica din partea pacientului. Individualitatea noastră merita mai multa apreciere - corpurile noastre sunt diferite unul de celălalt şi fiecare are trăsăturile sale unice.

De aceea, fiecare dintre noi trebuie să găsească o metodă individuală de a ne menţine sănătatea trupului, o metodă bazată pe fiziologia unică a corpului nostru, nu pe formule vândute în masă. Procesul de pierdere a greutăţii în exces ar trebui să fie direcţionat de propria noastră minte. Vrem sa scăpăm de greutatea în exces pentru a ne îmbunătăţi sănătatea, nu pentru a deschide calea bolilor.

Dietele hipocalorice

După cum ştim, apa este baza ţesutului adipos ce se acumulează în corp. Orice regim sau formulă de slăbire declanşează mecanismele de apărare a corpului : atunci când nu primeşte suficientă hrană, trebuie să folosească din propria grăsime ca sursă de energie pentru îndeplinirea diferitelor procese fiziologice. Apa este un produs secundar al procesării grasimilor şi este eliminată de organism. În loc de slăbire, organismul nostru începe să semene cu un fruct uscat. Apar riduri pe faţă şi pe corp, muşchii slăbesc, suferim de dureri de cap, de ficat şi de stomac. În final, senzaţia constantă de foame şi de slăbiciune ne forţează să oprim regimul. Ţesutul adipos acţionează ca un burete gata să absoarbă apa. Întoarcerea la obezitate se poate întâmpla foarte rapid.

Exerciţiile fizice
Cu un organism nepregătit pentru un asemenea efort, exerciţiile aerobice, joggingul, etc., pot provoca grave probleme de sănătate. Acest lucru se întâmplă deoarece exerciţiile fizice intense , intensifică circulaţia sângelui şi încălzesc corpul. Depozitele dăunătoare acumulate în organism în locuri precum intestinele şi vasele de sânge (oamenii obezi au în general asemenea depozite în cantităţi mari) devin mai acide, iar cantitatea de substanţe toxice creşte. Transpiraţia abundentă elimină o parte dintre acestea, dar sângele absoarbe grosul şi le transportă prin organism, cauzând auto-intoxicare. Starea generală de sănătate se deteriorează, cu dureri acute de cap şi depresie ca prime simptome. În special oamenii peste 40 de ani nu ar trebui să încerce să slăbească prin exerciţii fizice intense.

Oamenii obezi care încearcă să slăbească printr-una dintre metodele menţionate mai sus fac două greşeli fundamentale:

1. Regimurile pe o anumită perioadă de timp, de-a lungul cărora se consumă doar alimente cu un conţinut caloric scăzut. (De fapt "Dietă" înseamnă "Stil de viaţă" în limba greacă, nu "perioadă de timp" ).


2. Încercarea de a slăbi foarte mult într-o perioadă scurtă de timp.

Nu există nicio cale rapidă - dacă în decurs de mai mulţi ani am acumulat în greutate, atunci ne va lua timp (două sau trei luni) pentru a schimba acest proces şi a începe să slăbim.

Unul din pricipiile fundamentale ale naturii spune că nimic nu dispare fără urmă şi nimic nu apare din nimic. 
Acest principiu conţine cea mai importantă lecţie pentru un obez: mănâncă mai puţin.

SFATURI PENTRU A REUŞI SĂ MĂNÂNCI MAI PUŢIN

• Foloseşte farfurii mici.


• Învaţă să mănânci încet. Mestecă fiecare înghiţitură de 50 de ori.

Noi asociem obezitatea cu o formă dezagreabilă a corpului, dar ea e, în primul rând, o boală care implică multe disfuncţionalităţi ale proceselor fiziologice. Ca orice altă boală, obezitatea necesită un tratament lung şi chinuitor. Dacă este neglijată, poate cauza degradarea permanentă a sănătăţii. Obezitatea afectează toate grupele de vârstă, tineri şi bătrâni. Pentru a ne lupta cu o boala, trebuie să-i cunoaştem cauzele. În cazul obezităţii, cauzele sunt obiceiurile şi dependenţele noastre proaste.

Stai gol în faţa oglinzii şi uită-te bine la corpul tău, observă tot excesul de grăsime pe care-l porţi după tine, nu întoarce capul şi nu te fă că nu observi, nu te aşeza într-un unghi favorabil...priveşte în faţă efectele lăcomiei şi ale lipsei de voinţă asupra corpului tău.Te va motiva să acţionezi.

OBICEIURILE PROASTE CE CONDUC LA OBEZITATE

Ar fi bine sa daţi atenţie următoarei liste de obiceiuri proaste, care sunt în mare măsură responsabile pentru obezitatea oamenilor, şi încercaţi să le eliminaţi din viaţa voastră. Veţi fi plăcut surprinşi de rezultate ...

1. Obiceiul de a mânca repede fără a mesteca bine mâncarea.Este cauza unei digestii slabe şi a formării straturilor de grasime în corp. Mestecatul nu e o activitate foarte dificilă - mestecă fiecare îmbucătură de 50 de ori.


2. Băutul lichidelor în timpul mesei - cauzează disfuncţia sistemului digestiv şi hormonal. Atunci când bei în timpul mesei, apa te îngraşă. Bea cu cel puţin 20 de minute înainte de masă şi o oră, sau o oră şi jumătate după masă.


3. Consumul de alimente dulci, coapte în cuptor - duce la blocarea cu amidon a pereţilor absorbanţi ai tractului digestiv şi contribuie la producerea de mucus în exces. Mai mult decât atât, dulciurile duc la creşterea în greutate. Este mai bine să te tratezi cu fructe uscate, seminţe (de floarea-soarelui sau dovleac) şi o cantitate moderată de nuci.


4. Obiceiul de a mânca ceva frecvent sau mestecatul continuu - pune prea mult stres asupra anumitor sisteme din organism şi le reţine de la alte activităţi importante. Spre exemplu, leucocitele sunt întrerupte de la activitatea lor de apărare a organismului de câte ori băgăm ceva în gură şi limba transmite acel impuls nervos creierului. De aceea, primii care se îmbolnăvesc de gripă, de exemplu, sunt cei care obişnuiesc să mănânce câte ceva tot timpul. O altă problemă cauzată  de mâncatul continuu este slăbirea enzimelor digestive produse de organsimul nostru. Enzime mai slabe înseamnă o digestie incompletă şi producţie de grăsimi în loc de apă şi dioxid de carbon. Atentie : guma de mestecat are acelasi efect!


5. Combinarea incorectă a alimentelor - duce la o digestie dificilă, precum şi la slăbirea mecanismelor de digestie, deoarece fiecare aliment are nevoie de un anumit tip de enzime digestive. Din cauza combinării incorecte, anumite alimente ajung să putrezească, în timp ce celelalte sunt transformate în grăsime.


6. Culcatul după masă - activează mecanismele care funcţionează în mod normal în timpul somnului şi îndepărtează atenţia de la digestie. Dacă se poate, după masă încearcă să faci un timp exerciţiul de mers pe călcâie, pentru a creşte aportul de sânge în stomac şi a îmbunătăţi digestia.


7. Stilul de viaţă sedentar - nu foloseşte multă energie, iar organismul nu are ocazia de a utiliza depozitele de grăsime. Este bine să facem cel puţin o mie de mişcări energice în timpul unei zile pentru a creşte energia consumată.


8. Obiceiul de a mânca în timp ce te uiţi la televizor. Dieteticienii din Antichitate spuneau că trebuie să fii "mut şi surd la masă". Dacă mănânci în timp ce te uiţi la televizor, creierul se încurcă, trebuie să proceseze informaţia de pe ecran şi să administreze procesul de digestie în acelaşi timp. Acest lucru interferează cu digestia şi provoacă mâncatul peste măsură.


9. Mâncatul în stare de nervozitate. Ficatul este primul care reacţionează în condiţii de stres, iar căile biliare se îngustează. Bila nu ajunge în intestinul subţire, iar mâncarea rămâne nedigerată.


10. Mâncatul înainte de culcare sau în timpul nopţii este dăunător, deoarece în timpul somnului toate procesele din organism sunt îndreptate către reconstrucţia celulelor şi întinerirea întregului organism. Organele interne nu au energia suficientă pentru a procesa corect alimentele în timpul nopţii. Mâncatul noaptea nu ne dă decât grăsime, pietre la ficat (fiere) şi rinichi.


11. Obiceiul de a mânca cu precădere produse alimentare rafinate şi gătite duce la deficienţa în vitamine şi microelemente naturale. Chiar dacă mâncăm cantităţi mari, continuăm să ne simţim înfometaţi şi să dorim să mâncăm mai mult. În acest fel ajungem să mâncăm de la cinci până la zece ori mai mult decât ar trebui.

Acum inţelegem cauza obezităţii: atunci când pierdem capacitatea de a procesa şi absorbi mâncarea, organismul nostru începe să depoziteze grăsime în jurul şoldurilor, coapselor, burţii, gâtului... Cauzele psihologice sunt mai complicate. Cel mai important este să înţelegem că obezitatea e o boală şi nu avem nicio scuză pentru a o tolera.

CUM SLĂBIM?

Este nevoie de patru etape:

1. Corectarea alinierii vertebrelor lombare.


2. Creşterea graduală şi sistemică a activităţii fizice.


3. Susţinerea unor programe de curăţare internă şi postul periodic.


4. Combinarea corectă a alimentelor.

CE FACEM PE PLAN MENTAL?

Iată câteva moduri pozitive în care să te gândeşti la hrană:

• Mănâncă alimentele care îţi fac cu ochiul pentru că sunt acele alimente care îţi satisfac o anumită nevoie într-un anumit moment.


• Gândeşte pozitiv. Vinovăţia şi plăcerea nu fac casă bună împreună. Hrănirea trebuie să confere satisfacţie şi plăcere ca să fie eficientă.


• Libertatea de a mânca orice îţi va da şi libertatea de a nu mânca. Nu te pedepsi privându-te de la anumite alimente, doar fi atentă la cantităţi.


• Priveşte alimentele ca pe nişte catalizatori care ajută organismul să absoarbă mai multă energie de la Dumnezeu, nu ca pe un combustibil care se introduce ca să se transforme în ţesut şi masă grasă.

Dieta care se ţine în pat:

Această dietă NU îţi spune să renunţi la alimente şi nici să faci exerciţii fizice în exces. În schimb, ÎŢI IMPUNE să ţii regim de gândire negativă şi să faci exerciţii mintale. Această dietă te poate ajuta să-ţi schimbi modul de a gândi, sentimentele şi aspectul. Te poate face să te simţi bine cu tine şi cu propria viaţă şi asta e de fapt tot ceea ce ne dorim.

Foloseşte afirmaţii pozitive prin care îţi programezi mintea şi corpul. Ca să fie mai puternice, scrie-le de 10-20 de ori pe zi.

Exemple:

•  Eu ..., merit să-mi menţin greutatea perfectă de ... kilograme.


• Eu ..., merit să-mi menţin greutatea perfectă de ... kg, indiferent ce aş mânca.


• Eu ..., merit să-mi păstrez greutatea perfectă de ... kg, indiferent ce aş mânca.


• Eu ..., este uşor să-mi păstrez greutatea perfectă de ... kg dacă mă gândesc la asta. 

Nu am uitat de zona lombară pentru care vă sugerez să faceţi elongaţii la bară şi câteva exerciţii zilnice, scurte dar eficiente, masaj terapeutic cu creme revulsive, eventual şi plasturi calmanţi.                     

Vă doresc succes! 

                                 S î n z i a n a 💜

FONOTERAPIE PENTRU REDUCEREA KILOGRAMELOR:

© Copyright 2015 
Max's concept

PUTEM TRĂI 120 DE ANI? IATĂ FACTORII IMPORTANȚI AI LONGEVITĂȚII

PUTEM TRAI 120 DE ANI ?

Potrivit principiilor medicinei chineze străvechi, organismul nostru este un sistem complex, cu celule şi organe strâns interconectate prin energia ce circulă de-a lungul a douasprezece canale. Fiecare dintre noi posedă câteva tipuri de energie , care sufera în mod constant schimbări şi transformări dintr-un tip în altul.

Energia formează un strat biologic in jurul corpului, numit şi "aură", care determină condiţia noastră fizică şi psihică. Un ciclu complet de transformare energetică a corpului nostru durează 7 ani. Există 22 de asemenea cicluri pe parcursul unei vieţi, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere al energiei acumulate, ar trebui sa trăim în jur de 150 de ani. Deci avem o şansa reală de a trăi o viaţă lungă şi să ne păstrăm sănătoşi. Corpul nostru îmbătrâneşte şi se îmbolnăveşte atunci când echilibrul dintre celulele sănătoase şi celulele bolnave se schimbă în favoarea celor din urmă. Oprirea procesului de îmbătrânire înseamnă schimbarea acestui echilibru nefavorabil. Teoretic, dacă reuşim să creăm circumstanţe favorabile acestui proces, celulele noastre sunt capabile să se repare într-o perioadă de 7 ani.

Ştiinţa a dovedit că moştenim 15 % din sănătate de la părinţi, 15% poate fi influenţată de doctori, dar restul de 70 % depinde numai de stilul nostru de viaţă.

Rezultă, din experienţa celor care au studiat temeinic cauzele care duc, printr-un stil de viaţă greşit, la crearea dezechilibrelor şi scurtarea vieţii, următorii cinci factori care dăunează profund sănătăţii noastre:

• Neglijarea coloanei vertebrale; 
• Respiraţia incorectă;
• Dieta incorectă;
• Lipsa igienei corporale interne;
• Incapacitatea de a trăi o viaţă fericită.

NEGLIJAREA COLOANEI VERTEBRALE

Stai în faţa oglinzii şi studiază-te: ţi se cocoşează spatele? Abdomenul îţi iese în faţă? Suferi de dureri de spate? Din nefericire, mulţi oameni prezintă aceste simptome din cauza slabirii muşchilor spatelui. Aceştia puteau să ne susţină spatele fără mari eforturi. Muşchii însă slăbesc pe măsură ce înaintăm în vârstă, în special din cauza lipsei activităţii fizice, a dietei incorecte, a obezităţii, a dormitului pe saltele moi...

O coloană vertebrală bolnavă înseamnă un organism bolnav. Coloana vertebrală este stâlpul de rezistenţă al întregului nostru organism. Diferite mişcări pot cauza dislocări minuscule ale vertebrelor, apoi muşchii din jurul vertebrei dislocate devin rigizi şi astfel o împiedică să se aşeze înapoi în poziţia corectă. În consecinţă, se produce o inflamare progresivă a nervilor şi muşchilor, cauzând durere şi limitarea mişcărilor. O vertebră dislocată pune presiune asupra nervilor şi vaselor sanguine, care sunt conectate cu anumiţi muşchi şi organe.

Dacă un nerv rămâne sub presiune pentru o perioadă îndelungată de timp, organul ce depinde de acel nerv dezvoltă patologii greu de vindecat. Potrivit statisticilor, unul din zece copii în lume poartă ochelari, suferă de alergii, de dureri frecvente de cap, de dureri abdominale, răceli cronice, deficit de atenţie, etc., cauza acestor probleme, precum şi a multor altora în rândul generaţiei tinere, este o coloană vertebrală bolnavă. O neglijam inca din copilarie , fara a ne da seama de faptul ca va produce probleme de sanatate atunci cand vom deveni adulti.

De aceea, pentru a reveni la o stare de sănătate optimă, ar trebui, în primul rând, să fim foarte atenţi la şira spinării.

Iată câteva exemple de alte afecţiuni cauzate de deficienţele coloanei vertebrale:

ALINIEREA GRESITA A VERTEBRELOR	PROBLEMELE CAUZATE
CERVICALE	Alergii, pierderea auzului, probleme de vedere, eczeme, probleme cu gâtul, dereglări ale glandei tiroide.
TORACICE	Astm, durere în braţele inferioare (de la coate în jos), dureri de spate, dereglari ale vezicii biliare, probleme cu ficatul, ulcer stomacal şi duodenal, boli de rinichi, probleme de piele (acnee, urticarie, eczeme, furuncule).
LOMBARE	Hemoroizi, dereglari ale vezicii urinare, ciclu menstrual neregulat, dureri menstruale, impotenţă, dureri de genunchi, lumbago, dureri lombare, circulaţie proastă a sângelui în picioare, umflarea gleznelor, picioare reci, slăbiciunea picioarelor, spasme musculare în picioare.

Punctul reflexogen corespunzător plămânului

RESPIRAŢIA INCORECTĂ

Când venim pe lume, primul lucru pe care îl facem este să luăm o gură de aer. Atunci când o părăsim, ultimul lucru pe care-l facem este să încetăm să respirăm.

Viaţa noastră este ceea ce se întâmplă între naştere şi moarte, iar aceasta depinde în totalitate de respiraţie. Respiraţia este "alimentul" invizibil, fără de care nu putem trăi nici macar 5 minute.

Unele studii din Germania indică faptul că aproape nouă din zece oameni respiră incorect. Priviţi cum respiră un copil mic: abdomenul i se umflă şi se contractă după inspiraţie şi expiraţie, folosind în special un muşchi important numit "diafragmă". Respirând în acest fel, plămânii au mult loc pentru a primi aer în secţiunile lor mediane şi inferioare. Cu cât pătrunde mai mult oxigen atunci când inspirăm, cu atât se ventilează mai bine plămânii şi mai mult oxigen este absorbit şi transportat de eritrocitele din sânge pentru a produce energie. Mulţumită acestui stil de respiraţie, copiii sunt robuşti, activi şi fericiţi.

Din păcate, adulţii respiră în cu totul alt mod. Pe măsură ce înaintăm în vârstă şi ducem un stil de viaţă inactiv, suferim de deplasări ale coloanei vertebrale, obezitate, etc., începem să respirăm diferit. Atunci când inspirăm, cavitatea toracica se dilată, abdomenul se dezumflă, iar umerii şi clavicula se deplasează în sus. Doar partea superioară, cea mai mică, a plămânilor este implicată în acest fel de respiraţie. De obicei, acest proces nu ne asigură destul aer, astfel încât trebuie să respirăm mai frecvent (se observă mai ales la oamenii obezi). Doar o mică parte din oxigenul inspirat pătrunde în plămâni. Plămânii sunt foarte solicitaţi, dar numai în partea lor superioară. Devin suprasolicitaţi, iar celulele se uzează prematur. Există straturi de celule moarte, inactive, în ţesutul pulmonar. Pe măsură ce îmbătrânim, secţiuni ale plămânilor nu mai sunt implicate în procesul de respiraţie. Organismul nostru este în mod constant lipsit de oxigen. Acest lucru nu cauzează numai boli respiratorii, ci şi probleme ale sistemului circulator, pancreasului, ficatului, rinichilor, tractului intestinal şi multe altele. S-a constatat că toţi diabeticii au o respiraţie scurtă, deficitară, şi asta ar putea fi principala cauză a dereglării metabolismului lor, deoarece nu au suficient oxigen pentru ardere şi acumulează prea mult bioxid de carbon. Dacă inspiraţia e scurtă, expiraţia lor e şi mai scurtă.

Putem întârzia îmbătrânirea de la 30 până la 40 de ani şi evita multe boli dacă folosim mai bine diafragma. Se ştie de multă vreme ca oamenii longevivi respiră rar. Aceştia respiră o dată pe minut. Unul dintre principiile medicinei străvechi spune : "De câte ori respirăm mai puţin într-un minut, de atâtea ori se prelungeşte viaţa". Respiraţia corectă este cea care asigură sănătatea şi longevitatea.
În legătură cu tehnicile de respiraţie pe care le puteţi aplica puteţi citi pe acest blog şi:

TEHNICI DE RESPIRATIE VINDECATOARE SI ALTE CONCEPTE DIN MEDICINA EXTREMULUI ORIENT

DIETA INCORECTĂ

Cele mai multe familii de astăzi iau în considerare trei criterii, atunci când cumpără mâncarea:

• Să aiba multe calorii - astfel nu este nevoie să mănânci o cantitate mare.
• Să poată fi preparată cât mai repede şi mai uşor - suntem prea ocupaţi cu alte treburi.
• Să se absoarbă uşor, fără a fi nevoie de prea mult mestecat - oamenii moderni nu îşi folosesc dinţii prea mult şi nu au timp să mestece. 

În baza acestor criterii, carnea pare a fi mai bună decât legumele, din cauza că o cantitate mică ne poate satisface foamea. Cererea pentru produsele pre-procesate este mai mare decât cea pentru cele proaspete, deoarece nu necesita prea multă muncă. Chiar şi sucurile cumpărate de la magazin sunt consumate mai des decat cele stoarse proaspăt. Pâinea albă pare să fie mai bună decât cea integrală deoarece se mestecă mai uşor. Orezul şi zahărul rafinat arată mai atrăgător. Societatea noastră modernă poate aranja totul pentru comoditatea noastră. Nici mamele nu mai trebuie să-şi bată capul cu hrănitul la sân. Formulele pentru copii pot înlocui laptele matern. Acest gen de dietă ajunge să dăuneze şi oamenilor cu sistem imunitar puternic. Cei cu un sistem imunitar mai slab încep sa sufere mai devreme. Copiii sunt cei care suferă cel mai mult de pe urma unei diete proaste.

PERICOLUL ALIMENTELOR RAFINATE

Alimentele îmbunătăţite artificial doar par că ar avea aceleaşi calităţi nutritive ca şi cele naturale. Alimentele artificiale şi cele naturale au la fel de multe lucruri în comun precum trandafirii artificiali faţă de cei reali, naturali, adică doar arată la fel. Aceeaşi diferenţă este între vitaminele naturale şi cele sintetice sau între unt şi margarină. Scopul pentru care rafinează mâncarea este pentru a o face mai atractivă din punct de vedere comercial. Organismul nostru nu recunoaşte şi nu asimilează din primul moment acest gen de mâncare. Trebuie să cheltuiască din propriile resurse pentru a le face folositoare.

Un bun exemplu este sfecla de zahăr. Ca produs natural, sfecla de zahăr conţine multe vitamine, săruri minerale, enzime şi hormoni. Din contră, zahărul extras din sfeclă este bine rafinat, cristalizat şi filtrat, folosindu-se o substanţă otrăvitoare pentru a-l albi - clorura de calciu. El pătrunde în stomac ca o substanţă pură din punct de vedere chimic: zaharoza, fără alte vitamine, săruri minerale sau alte substanţe biologice active. Zaharoza pură nu poate fi asimilată, trebuie să fie însoţită de alte substanţe. Sfecla conţine toate substanţele necesare, zahărul nu. Organismul nostru este forţat să folosească astfel din propriile resurse de calciu, fier şi alte elemente, acest lucru ducând la stricarea dinţilor, diabet, anemie, etc. Cercetările arată că zahărul cauzează degenerarea vaselor de sânge şi a celulelor individuale producând mutaţii, iar în final poate duce chiar la cancer. Sunt nenumarate produse care conţin zahăr: bomboane, biscuiţi, sucuri răcoritoare. Din cauza consumului mare de zahăr, numărul de cazuri de diabet, anemie şi cancer de sânge a crescut accentuat în ultimii douăzeci de ani în toate ţările dezvoltate. De aceea părinţii şi bunicii fac o mare greşeală când le dau copiilor dulciuri în exces şi îi lasă să dezvolte o apetenţă prea mare pentru ele. Acest obicei va fi greu de eliminat mai târziu, în viața copilului.

BOALA DIN BIBERON

Fiecare viitoare mamă ar trebui să ştie că nimic nu poate înlocui laptele de la sânul mamei. Este hrana naturală pentru copilul său. Dacă dieta unei femei însărcinate este compusă în principal din dulciuri, produse făinoase, mezeluri, cafea, carne prajită şi alte produse rafinate, copilul său va putea avea de suferit probleme grave de sănătate. Este şi mai rău dacă fumează.

Laptele uman este bogat în lactoză, care creează un mediu favorabil dezvoltării bacteriilor pozitive în intestinul gros al copilului. Laptele de vacă conţine anumite tipuri de proteine şi anticorpi, pe care copilul nu le poate digera. Aceste substanţe, în loc sa fermenteze normal, putrezesc în intestinul copilului, atunci când copilul este hrănit cu lapte de vacă în loc de lapte matern sau cu alte substitute. Acest lucru cauzează autointoxicarea şi dezechilibrul microflorei, care duc la degenerarea intestinului copilului. Substituenţii nu conţin informaţia biologică din laptele matern, astfel încât copilul se simte tot timpul înfometat şi are nevoie de hrănire frecventă. Din această cauză, produsele din amidon şi carne sunt incluse mai devreme în dietă. Sistemul digestiv al copilului nu este complet format şi nu este pregătit să digere şi să absoarbă aceste produse. Anumite enzime necesare nu sunt prezente încă. Putem observa că mulţi copii, între doi şi cinci ani, au tot timpul o substanţă mucoasă la nas. Aceasta este produsă de prea mult amidon şi proteine din dietă. Dieta artificială sfârşeşte prin a distruge sistemul imunitar al copiilor. Aceştia devin vulnerabili la tot felul de infecţii, precum răcelile frecvente, rinoree, gripă şi pneumonie. Copiii hrăniţi în acest mod sunt, în cele mai multe cazuri, alergici.

Cantitatea de fier din laptele de vacă este foarte mică. Viţelul, pe lângă laptele vacii, mai mănâncă şi iarbă. Organele sale digestive sunt capabile de la natură să digere separat laptele şi iarba. Sistemul nostru digestiv însă este construit altfel. Când laptele de vacă pătrunde în stomac, sucurile acide digestive îl coagulează şi îl transformă într-o materie lipicioasă asemănătoare cu brânza. Această "brânză" poate conţine şi alte bucăţi de mâncare, cele care se aflau deja în stomac. De aceea, laptele coagulat trebuie să fie digerat înaintea celorlalte alimente. În caz contrar, dacă acest proces are loc frecvent, se pot produce dereglări ale sistemului digestiv, în special ulcerarea stomacului şi a duodenului. Nu e de dorit ca organismul nostru să devină o uzină de procesat lapte care produce ulcer în loc de avantajele aşteptate. Principalul argument al celor care susţin consumul de lapte este cantitatea mare de proteine (aminoacizi) şi de calciu.

O altă diferenţă dintre laptele matern uman şi cel de vacă este conținutul mare de cazeină din ultimul. Cazeina este o proteină de care viţelul are nevoie pentru a avea copite şi coarne. Viţelul consumă lapte doar în primele şase luni de viaţă, după care "îl înţărcăm". Deci atenţie la cantitatea de lapte pe care o bem. Nu avem nevoie de atât de multe proteine pe cât ingerăm.

Organismul nostru conţine toate elementele din tabelul lui Mendeleev şi toţi compuşii chimici de care are nevoie, chiar dacă doar 40% dintre acestea sunt furnizate prin hrană. Aceşti compuşi sunt sintetizaţi de propriul nostru organism. Dispunem deci de un laborator chimic perfect, creat de natură, având abilitatea de a face o mulţime de lucruri, de la sintetizarea aminoacizilor, la producerea formulelor de însănătoşire, a hormonilor, etc.

Să vorbim despre sintetizarea proteinelor... Aerul pe care îl respirăm conţine cu 80% mai mult nitrogen (ingredientul principal al aminoacizilor) decât cel pe care-l expirăm. Acel nitrogen este folosit de organismul nostru pentru a sintetiza aminoacizii. Putem trăi mâncând cantităţi foarte mici de proteine animale timp de un an, doi ani sau chiar mai mult, fără niciun pericol pentru sănătatea noastră, atât timp cât avem aer şi mâncăm destule legume şi fructe. Pe de altă parte, dacă mâncăm numai proteine, putem muri în doar o lună. În mânăstirile Shao Lin, oamenii condamnaţi la moarte erau hrăniţi numai cu carne şi mureau în douăzeci - patruzeci de zile.

Atunci când ne stabilim dieta, ar trebui să urmăm proporţiile creat de natură în laptele mamei: un conţinut ridicat de carbohidraţi simpli si un conţinut scăzut de lipide şi proteine. Din păcate, nu înţelegem întotdeauna aceste sugestii pe care ni le dă natura.

Mai exista un fapt demn de menţionat...

Laptele din ziua de astăzi este însoţit de stronţiu-90 radioactiv, din cauza poluării mediului înconjurător. Structura sa moleculară este asemănătoare cu cea a calciului, numai că e mai mare. Atunci când stronţiul-90 pătrunde în organismul nostru, moleculele sale înlocuiesc moleculele de calciu din sistemul nostru osos. De aceea, cei care beau lapte mult, au membrele mărite (în special degetele de la mâini şi picioare) şi suferă deseori de disfuncţii ale articulaţiilor şoldului şi genunchiului.

Bineînţeles, şi în cazul laptelui trebuie făcută diferenţa între laptele procesat, degresat, pasteurizat şi laptele integral, între brânza procesată și cea neprocesată. Acestea din urmă sunt diferite şi se pot consuma în siguranţă, dar în cantităţi mici. În aceste condiţii, lactatele sunt chiar benefice, în special în cazul în care conţin grăsimi naturale, fiind recomandate în mod deosebit copiilor şi persoanelor în vârstă. Bacteriile ce se găsesc în aceste produse îndeplinesc majoritatea proceselor pentru realizarea cărora organismul nostru ar trebui sa cheltuiască o mare parte din propriile resurse - vitamine, săruri minerale, macro- şi micro-elemente.

O opțiune bună este laptele de capră, care are un conţinut scăzut de cazeină şi grăsimi şi seamănă la conţinut cu laptele uman.

O altă afecţiune pe care o poate dobândi copilul în viaţă din cauza hrănirii incorecte este alergia la gluten sau boala celiacă şi se datorează faptului că i s-au dat mult prea devreme cereale, când încă tubul lui digestiv nu era pregătit pentru aşa ceva.

ADEVĂRUL DESPRE CARNE

Bineînţeles, trebuie să vorbim şi despre consumul de carne. Carnea nu este recomandată pentru consumul zilnic. Consumarea unor cantităţi mari de proteine animale (carne, mezeluri...), în cantităţi care depăşesc cerinţele zilnice ale organismului nostru, produce procese de putrezire, constipaţie şi otrăvirea organismului cu acid lactic, oxalic şi uric - cei trei principali vinovaţi pentru bolile de încheieturi, dureri de spate, osteoporoză şi alte dereglări de mobilitate.

Digestia cărnii necesită cantităţi mari de vitamine şi microelemente. Dacă nu mâncăm cantităţi suficiente de salată vegetală odată cu carnea, digestia este incompletă, iar carnea nedigerată ajunge să putrezească în intestine. Procesul de putrefacţie creşte alcalinitatea intestinului gros, ceea ce conduce la aciditatea sângelui. Mediul alcalin în intestin promovează dezvoltarea celulelor bolnave, în special a celor canceroase. Cei care consumă carne în exces sunt candidaţi favoriţi pentru cancer. Consumul excesiv de proteine animale, în special în copilaria timpurie, ne supune riscului de a dezvolta boli ale sistemului imunitar.

Digestia cărnii solicită mari cantităţi de vitamine şi microelemente care sunt preluate din sângele copilului. Scăderea nivelului acestor substanţe duce la apariţia anemiei ascunse şi a bolilor de sânge. În mod ironic, diversele alergii, eczeme şi alte disfuncţii specifice vârstei pubertăţii sunt cauzate de bunele intentii ale părinţilor. Fără a fi conştienţi, aceştia pun în pericol sănătatea copiilor incluzându-le prea multă carne şi mezeluri în dietă.

Desigur, nu toţi vor să devină vegetarieni sau vegani. Putem avea parte de sărbători când ni se permite să mâncăm tot felul de alimente, la fel şi în weekend-uri, dar în zilele obişnuite ar trebui să rămânem la masă doar cu ceea ce este sănătos. Mâncaţi cu moderaţie, pentru că este una din condiţiile de bază ale supravieţuirii noastre.

Un vechi proverb tibetan spune: "Majoritatea oamenilor se îmbolnăvesc din două motive: prea multă mâncare sau prea multă foame".

Nutriţia nu ne influenţează doar sănătatea, ci şi longevitatea. Ştim cum să calculăm caloriile pe care le consumăm într-o zi. Dieta noastră zilnică mixtă ne da în jur de 2500 kcal. Potrivit calculelor ştiinţifice, o persoană normală consuma aproximativ 50.000.000 kcal pe parcursul întregii vieţi. 
Pe baza acesteia, încercaţi să calculaţi durata medie de viaţă, considerând dieta mixtă :

 50.000.000 kcal-total viață / 2500 kcal-zi = 20.000 zile = 55 de ani

Acum să încercăm să calculăm care ar fi durata medie de viaţă a celor care mănâncă produse naturale şi folosesc aproximativ 1000 kcal pe zi :

50.000.000 kcal-total viață / 1000 kcal-zi = 50.000 de zile = 137 de ani

... Nu mergeţi mai departe cu calculele, deoarece o dietă sub 800 kcal pe zi pune în pericol serios sănătatea şi chiar viaţa !

LIPSA IGIENEI CORPORALE INTERNE

Starea în care se află organele noastre interne determină în mare parte aspectul nostru interior. Majoritatea oamenilor nu curăţă niciodată interiorul propriului corp. De obicei, în jurul vârstei de 40 de ani, organismul lor devine atât de obosit de otrăvuri, depozite şi bacterii dăunătoare, încât se expune bolilor. Corpul nostru este construit din celule. Natura ne-a creat în aşa fel încât în fiecare secundă se nasc tot atâtea celule noi pe câte mor. Într-un organism otrăvit constant, sunt mai multe celule bătrâne decât tinere. Acest gen de dezechilibru nesănătos provoacă boli şi degenerarea organismului pe măsură ce îmbătrânim.

Evoluţia a început cu un organism unicelular cu doar două orificii: unul pentru a primi hrana şi altul pentru a elimina resturile. Toate procesele vieţii au loc între aceste două orificii. Dacă procesul de eliminare a resturilor nu funcţionează, celula moare. Este un model simplu şi perfect. Organismul nostru conţine miliarde de celule, dar principiul general este acelaşi: un sistem de eliminare a resturilor nefuncţional provoaca boli şi moarte.

Nu mulţi dintre noi ştiu că intestinul gros al unei persoane conţine 8-15 kg de materie fecală întărită pe care o purtăm după noi toată viaţa. De obicei, după 40 de ani, intestinul gros devine atât de plin de materie fecală, încât aglomerează celelalte organe şi împiedică buna funcţionare a ficatului, rinichilor şi plămânilor. Odată cu materia fecală, în organe pot migra şi paraziţii din intestin care, prin chistificare, vor putea da naştere unor tumori benigne sau chiar maligne sau unor chiste hidatice periculoase. Aceasta reprezintă o cauză importantă a multor boli, unele din cele mai grave. Pentru a preveni acest lucru, cel puţin o dată pe an trebuie făcută o cură de detoxificare a colonului şi deparazitare a întregului organism, urmată de reumplere cu probiotice, vitamine, antioxidanţi şi minerale care ne vor întări sistemul imunitar.

Pe acest blog am publicat mai multe articole cu privire la cure de detoxificare, diete sănătoase şi combinaţii de alimente benefice. În afară de alimente, trebuie să fim atenţi şi la apa de băut şi aerul pe care îl respirăm. Cel de interior se dovedeşte de cele mai multe ori mai nociv şi mai îmbâcsit decât cel de afară. De aceea un lucru inteligent pe care îl putem face este să ne achiziţionăm un purificator de aer şi un purificator de apă în locuinţa noastră. De asemenea, aerisirea trebuie făcută cât mai des.

Toate aceste lucruri contribuie, în egală măsură, la o bună igienă a interiorului nostru.

INCAPACITATEA DE A TRAI O VIAȚĂ FERICITĂ

Este important să înţelegem că dereglările organismului nu au doar cauze fizice, ci şi psihice. Felul nostru de a gândi are puterea de a influenţa ceea ce se întâmplă cu noi şi ne determină aspectele bune sau rele ale vieţii. Ascultă-ţi propriile cuvinte. Dacă observi că exprimi în mod repetat acelaşi gând câteva zile la rând, înseamnă că acesta a devenit modelul tău mental.

Cu toţii trăim conform gândurilor noastre - ele ne dirijează acţiunile. Dacă acestea sunt pline de furie, frica, durere, tristeţe şi răzbunare, ce fel de acţiuni pot determina?!?

Dacă gândurile noastre sunt pozitive, ne putem aştepta de obicei la ce e mai bun în viaţă, pe când gândurile negative pot aduce cu sine doar dificultăţi şi ratare. Se pare că felul nostru de a gândi nu determină doar succesele şi ratările, dar ne influenţează în mod vital şi sănătatea.

De exemplu, mulţi oameni suferă de dureri de cap, de gât şi de spate. Care ar putea fi cauza acestor dureri? Gâtul poate fi asociat mental cu flexibilitatea. În gândurile şi acţiunile noastre, flexibilitatea înseamnă capacitatea de a aborda o problemă din puncte de vedere diferite şi de a găsi o soluţie în mod creativ. Oamenii încăpăţânaţi, incapabili de compromis, care nu pot vedea problema din punctul de vedere al celuilalt, vor suferi de dureri de cap, de gât şi de spate până când vor învăţa să trateze opinia celorlalţi cu mai multă compasiune şi înţelegere. Dacă obişnuim să criticăm totul, vom suferi de dureri articulare şi musculare. Atunci când furia şi ura ne domină gândurile, organismul se "mistuie" şi este supus infecţiilor. Dacă persistăm asupra unei nedreptăţi de care am suferit cu mult timp în urmă, aceasta ne consumă organismul şi duce într-un final la apariţia celulelor canceroase şi apoi a cancerului.

Ar trebui să încercăm să eliminăm gândurile negative şi stereotipurile cât mai repede posibil pentru a câştiga nu numai sănătatea psihică, ci şi pe cea fizică. Este o artă greu de stăpânit şi cu toţii trebuie să o învăţăm. De aceea , anumite forme de yoga ne învaţă o metodă de a înlătura aceste tare negative prin rostirea unor sintagme de genul "Tată/Doamne, iert pe toată lumea. Mă iert pe mine însumi", şi asta o fac în cursul şedinţelor de meditaţie zilnică. Dar şi nepracticanţii de yoga au la îndemână calea psihologului, atunci când nu-şi pot anihila singuri negativitatea, sau calea ortodoxă, a spovedaniei şi cuminecării, când prin această taină ne simţim absolviţi de orice vină, ne împăcăm cu noi înşine şi ne liniştim. De aceea curele de dezintoxicare nu pot fi complete dacă nu ne curăţăm şi mental, şi sufleteşte, prin rugăciuni sau/și meditaţii. În acelaşi timp, trebuie să abordăm o altă atitudine de viaţă, una pozitivă şi de transformare pe calea iubirii.

În toate trebuie să păstrăm un echilibru. Când un dezechilibru apare, pe orice plan, intră în alertă sistemul nostru imunitar care, devenind hiperactiv pentru a înlătura pericolul iminent apărut, va produce adevărate simptome de boală şi chiar boli adevărate.

DESPRE ÎMBĂTRÂNIREA ÎN SALTURI

Când se gândesc la îmbătrânire, oamenii se gândesc la timp ca şi când am îmbătrâni pe măsură ce se mişcă limbile ceasului - mai bătrâni cu o secundă, un minut, o oră, o zi, o lună, un an. În realitate trecerea timpului şi îmbătrânirea oamenilor nu sunt echivalente. Îmbătrânirea se produce în perioade de salturi.

Cunoaştem toţi salturile de creştere. Dacă aveţi copii, aţi observat că gradul lor de creştere este variabil. În unele săptămâni par să se înalţe cu 2.5 cm, în timp ce în alte perioade par să nu se înalţe deloc.

S-a descoperit recent că îmbătrânim în mod asemănător. Amintiţi-vă că îmbătrânirea survine pe măsură ce mor celulele oamenilor. Copiii nu îmbătrânesc pe măsură ce devin adulţi, ei se maturizează ca o exprimare completă a vieţii. În schimb îmbătrânirea este un proces de degenerescenţă sau senescenţă, de pierdere a funcţiei organelor care se datorează unui sistem imunitar hiperactiv. Procesul îmbătrânirii nici măcar nu începe până când nu ne maturizăm, aproape de atingerea vârstei de 30 de ani sau puţin după aceea.

Dar, ca şi creşterea, îmbătrânirea are loc în salturi. Sunt perioade în care funcţionarea organelor se deteriorează mult mai mult decât în alte perioade. Impactul acestor perioade depinde de gradul în care sistemul nostru imunitar este hiperactivat: cu cât activarea este mai intensă şi prelungită, cu atât este mai profundă perioada de îmbătrânire.

De câte ori v-aţi uitat la cineva şi v-aţi gândit că a îmbătrânit foarte mult într-un interval scurt? Dacă v-aţi uita pe buletinul lui de analize, aţi vedea dovada hiperactivării sistemului său imunitar: valori ridicate ale PCR (Proteina C-Reactivă), un număr mare de globule albe şi globule albe activate care inspectează corpul pentru a găsi şi distruge agresorii.

Pe de altă parte, când vedeţi o persoană care pare mult mai tânără decât vârsta ei reală, de regulă este calmă, liniştită, sănătoasă şi foarte rar mănâncă în exces. Analizele acestei persoane ar arăta probabil valori scăzute ale PCR, un număr scăzut de leucocite, nivel scăzut al interleukinelor, ş.a.m.d.

În vederea încetinirii îmbătrânirii, trebuie să evitaţi perioadele de îmbătrânire produse de activarea nejustificată a sistemului imunitar. Astfel veţi avea o viaţă extraordinar de lungă şi de sănătoasă. Nu uitaţi că sistemul imunitar este sediul bazei de date akash din interiorul nostru. El memorează tot, şi ceea ce gândim despre noi la un moment dat, de aceea gândirea negativă îl poate alerta şi hiperactiva. Nu vă gândiţi niciodată la cum veţi arăta bătrân şi trist, gârbov şi neputincios, pentru că asta va fi înregistrată în baza de date a organismului. La fel şi dacă te gândeşti mereu cu teamă la o boală, alertezi sistemul imunitar şi ajungi chiar să o faci.

Pune-ţi-vă în faţă poze cu persoane tinere sau chiar a voastră în care vi se pare că aţi arătat cel mai bine, mai suplu, mai frumos şi mai fericit şi imaginaţi-vă cum vă retransformaţi în cel/cea care aţi fost. Poate chiar aşa şi sunteţi şi aşa veţi rămâne, nu uitaţi, totul ţine de imaginaţie şi ceea ce gândim, dar şi de ceea ce ne dorim pentru noi înșine. Ne programăm singuri viața.

Trebuie să rămânem deschişi la toate posibilităţile pentru că ele sunt infinite!

Legat de longevitate, pe acest blog mai puteti citi și:

STRATEGII PENTRU LONGEVITATE ȘI REÎNTINERIRE
                                                       

Cu drag...

S î n z i a n a 💜

Sursa : Mikhail Tombak. "Cum sa traim 150 de ani ",Editura Paralela 45, 2010, internet şi altele.

© Copyright 2015 
Max's concept

DESPRE NOPȚILE NOASTRE ȘI CUM PUTEM COMBATE INSOMNIA

În mod virtual, omul își petrece o treime din viață dormind. Un somn odihnitor, care să pregătească organismul pentru o nouă zi de muncă nu se obține prin somnifere, ci prin respectarea unor reguli de viață igienică. Oboseala cronică, surmenajul, apare atunci când posibilitățile organismului de recuperare sunt depășite, odihna devenind insuficientă. Femeia surmenată se simte lipsită de dinamism, de inițiativă, este copleșită de oboseala nervoasă, înclinată spre depresiuni și emotivitate. Iată de ce am simțit nevoia să scriu acest articol.

CÂTEVA RITUALURI PENTRU SEARĂ

O cină uşoară cu cel puţin 2 ore (ideal ar fi cu 4 ore) înainte de culcare! În timp, această obişnuinţă se instalează singură. Dar o cină uşoară nu trebuie să fie o cină tristă ...

Cu timpul, îmbătrânind, ardem mai puţine calorii, deci va trebui să mâncăm mai puţin ca să nu ne îngrăşăm. 

Pentru că este vorba de masa de seară care ne îngraşă cel mai mult, idealul este să optăm pentru o cină uşoară care ne va pregăti un somn bun. Meniul trebuie să fie uşor şi savuros: o ciorbă de legume preparată în casă, legume fierte la aburi stropite cu puţin ulei de măsline, legume înăbuşite în unt, un compot de mere, pere sau prune, un măr copt sau o salată de fructe, un platou de paste - zaharurile lente favorizează somnul, cu condiţia să nu le înecăm într-o tonă de sos greu digerabil, deci fiecare după preferinţele lui, esenţial fiind să ne alegem meniuri savuroase, sănătoase şi care se digeră foarte uşor. 
După, o ceaşcă de ceai (de verbină, anason stelat, levănţică, busuioc, tei, muşeţel ...) sau chiar un pahar dintr-un vin bun de Porto, însoţit de o mică ciocolăţică (o pătrăţică şi atât). 

Dacă ziua a fost bogată în excese, e mai bine să restabiliţi echilibrul seara. De exemplu, vă limitaţi la supa de legume, cu unul sau doi cartofi, sau vă pregătiţi o masă numai cu lactate: un bol de brânză de vaci, de preferat semidegresată, pe care o amestecaţi cu unul sau două fructe proaspete: măr, pară, piersică, căpşuni, caisă... în funcţie de sezon, cu miez de nucă adăugat şi cu o linguriţă de zahăr brun, constituie, după părerea mea, o masă echilibrată.

Baia de seară

Moment binecuvântat al zilei, o baie seara este o poveste intimă cu noi înşine. Suntem într-un înveliş protector ! Este momentul visat pentru a ne gândi la noi, pentru a rememora şi a reface lumea şi viaţa noastră în gând...

O baie de seară nu se improvizează. Trebuie să ne alegem momentul - după cină şi după ce ne-am culcat copiii sau nepoţii. Liniştea din casă este foarte importantă.

Organizaţi cu multă grijă ambianţa din baie. Puteţi scădea intensitatea luminii sau să aprindeţi lumânări, eventual parfumate, pentru a adăuga rafinament. Într-o baie totul contează: temperatura apei, mirosurile produselor utilizate, prosoapele moi, muzica în surdină... Acesta trebuie să fie un moment de relaxare completă, un moment magic, de unde vom ieşi eliberate de toate problemele zilei. Sala de baie nu ar trebui să fie o cămăruţă sumbră, ca acum 20 de ani. Pentru asta trebuie, desigur, să alocăm nişte bani ca să o modernizăm. Cei pasionaţi, alocă un buget important pentru asta şi o instalează adesea în prelungirea camerei de dormit, alcătuind o atmosferă de inspiraţie indiană, marocană, scandinavă şi chiar japoneză. Ne ajung doar: un lavoar curat pentru a evoca spiritul zen, câteva accesorii bine alese (suporturi de lemn, podea, mobilă din tec) pentru a vă crede în Suedia, geamuri colorate, picturi cu buretele ori obiecte din fier alb pentru a vă crede în Marrakech...

Japonezii au adus arta băii la apogeu. Ca să fie ca la ei, lăsăm să curgă apa foarte caldă, adesea peste 40 de grade, aruncăm câteva petale de flori parfumate şi, odată aşezate în cadă, medităm, lăsând privirea să plutească departe... Dacă ating extazul, japonezii se apucă să compuna poeme... Dar despre baie mai am niște lucruri de spus, pe care le consider importante.

 

Baia și dușul sunt pentru sănătatea noastră !

Noi care facem baie din respect pentru sănătatea noastră, pentru sănătatea celor din jur, spunem că o baie bună este aceea după care  ne simțim destinși și chiar cu o ușoară stare euforică. 

Dar să vedem care sunt regulile recomandate pentru obținerea acestor efecte.

• Știm că niciodată nu se face baie cu apă mai fierbinte de 40⁰C, dar idealul este de 37⁰C, ne avertizează o primă regulă. E adevărat că apa caldă destinde, dar apa fierbinte obosește, are efecte, se pare, contrare celor așteptate. În apa fierbinte, organismul își supune inima la un efort de adaptare datorită vasodilatației puternice. Apa fierbinte creează o stare de atonie a musculaturii în general, diminuează tonicitatea pielii și, mai mult, lichefiază sebumul care lubrifiază pielea. Așadar, apa căzii nu ar trebui să depășească 35 - 37 ⁰C, temperatură care se poate constata cu ajutorul unui termometru special. Cine s-a obișnuit să facă baie la 40⁰C, nu va trece brusc la 37⁰C. Scăderea cu 1⁰C se va face treptat, la interval de 2 - 3 băi. Trecerea va fi aproape insesizabilă. De altfel, după o astfel de baie se poate constata o stare de bine și chiar obișnuința cu apă la o temperatură mai scăzută.
• Niciodată o baie nu trebuie să dureze mai mult de 15 - 20 de minute. Băile foarte lungi (prelungite) se soldează cu aceleași inconveniente ca și băile foarte fierbinți. Efectele negative ale unei băi lungi și fierbinți nu se acumulează pur și simplu, ci se multiplică.
• În ce privește baia de cadă, se recomandă maximum două sau trei pe săptămână. Executând dușul zilnic, făcut de regulă dimineața și/sau seara (depinde și de anotimp, starea noastră și alte activități cum ar fi, de pildă, gimnastica de înviorare), baia în cadă are inconvenientul că sărăcește epiderma de grăsimile sale naturale. Statul în apă caldă face pur și simplu ca celulele superficiale să se umfle; sărăcite de sebum, ele mor și se deteașează. Uscăciunea epidermei sensibilizată este cu atât mai crescută. Așadar, în restul zilelor dușuri calde, dușuri rapide cu săpun puțin și la sfârșitul fiecărei băi, obligatoriu, dușuri reci, care să îmbunătățească circulația sanguină, conferind organismului o stare de confort general.
• În ceea ce privește folosirea spumantelor de baie și a esențelor care parfumează apa, cu miros de fructe sau de plante, medicii sunt împotriva folosirii abuzive a acestora, deoarece ele au în conținutul formulelor lor chimice și detergenți, care provoacă uscăciunea pielii și sensibilizarea ei. Se înțelege că folosirea săpunului în baia cu spumante este de prisos, degresarea epidermei devenind și mai puternică. Sărurile de baie, băile spumante și săpunurile sunt alcaline. Dacă pentru moment ele lasă senzația de moliciune, tocmai ele sunt cele din cauza cărora pelicula de celule superficială se elimină.
• La toate vârstele epiderma trebuie lubrifiată, nu îngrășată, adică trebuie readusă pielii o parte din grăsimea pe care a pierdut-o. Pe epiderma curată, cu porii deschiși, lubrifierea este ca o binefacere. Dat cu mișcări line, lubrifiantul respectiv poate fi unul din uleiurile cosmetice preferate, uneori cel care a fost recomandat persoanei respective chiar de către un medic dermatolog.
• Între produsele destinate curățeniei sunt și esențele aromatice. Realizate sub forma uleiurilor volatile extrase din pin, mușețel, cimbru, coada-șoricelului, mentă, etc., acestea se impregnează în epidermă, asigurând pentru pielea întregului corp o adevărată mască cosmetică. O baie cu ulei de tei este calmantă, cu extract de pin e somniferă, iar cu ulei de levănțică e aromată, antiseptică. Important este ca la o cadă de apă caldă să se pună 10 - 15 picături cel mult. Poate unele persoane cred că adăugând mai mult extract uleios, baia va fi mai eficientă. Ei bine, nu este așa. Cantități mai mari din aceste extracte uleioase pot să dea persoanei ce stă în apa caldă stări de vertij, de amețeală sau chiar să irite unele zone mai sensibile.
• Produsele cosmetice pentru baie includ între ele și câteva care reduc procentul de calcar al apei. Neutralizând calcarul din apă, pielea nu va mai fi uscată.
• Cine se spală, se săpunește și se ”bălăcește” în apa din cadă să nu rămână prea mult în contact cu această apă! Spălatul însuși presupune îndepărtarea murdăriei de pe corp, păr, picioare. Este posibil ca, odată cu această operație, în apă să existe și o serie de microbi ”alungați” de pe epidermă, ș.a. În asemenea situații, igiena scontată prin baia respectivă poate fi compromisă. După o prealabilă udare cu apă caldă se face săpunirea și, cu ajutorul unui burete sau al unei mănuși, începe spălarea propriu-zisă. Combinată cu un adevărat masaj, săpunirea este urmată de limpezirea sub duș cu apă caldă și, treptat, cu apă rece. Dușul este cât se poate de sănătos, limpezind pielea și îndepărtând urmele de săpun.
• După baie este obligatoriu ca pielea să fie lubrifiată cu o loțiune tonică, stimulentă. Nu e admis ca prin spălat să luăm epidermei elementele sale protectoare, fără ca apoi să le redăm.

Crema de noapte 

Începând cu vârsta de 30 de ani, uneori chiar de la 25, trebuie să ne cumpărăm o cremă de noapte. La 35 de ani nu ne mai putem lipsi de ea, pentru că atunci când o uităm, pielea ne înţeapă, ne ustură şi se vestejeşte treptat, făcându-ne să ne gândim la ea tot mai mult.
Ar fi păcat să nu folosim o crema de noapte pentru că, în cursul nopţii, crema este foarte eficientă. În timpul celor câteva ore când organismul nostru se reface, pielea se regenerează, se curăţă, produce colagen şi elastină, adică fibrele de susţinere. Pielea este ca o plantă care are nevoie de îngrăşământ şi de apă. Este chiar rolul cremei de noapte să o hrănească, iar cea de zi să o hidrateze. Foarte sofisticate, noile generaţii de creme ştiu să facă orice: să dreneze apa din ţesuturi, să ne scape de stres, să regenereze şi chiar să compenseze lipsa de somn. 

Cu o singură condiţie însă: crema de faţă trebuie aplicată pe o piele foarte curată. De aceea, o demachiere atentă este indispensabilă chiar şi pentru femeile care nu se machiază, dar a căror piele absoarbe peste zi poluanţii şi praful. 

Avem nevoie de: lapte gras (cel mai ieftin este laptele Doina, dar destul de eficient), şerveţele umede, săpun dermatologic, săpunuri delicate sau spume de curăţat faţa, după alegerea fiecăreia. Atenţie însă: evitaţi formulele prea alcaline şi clătiţi întotdeauna cu mare grijă, de preferinţă cu o loţiune, apă de flori sau apă minerală. Pentru a spori efectul cremei de noapte este indicat ca, după demachiere, să folosim un tonic sau un ser. E bine ca aceste produse să fie utilizate zilnic timp de câteva săptămâni pentru a vedea efectul, pielea câştigând extrem de mult în prospeţime.

Pentru ochi

Nici nu se pune problema că tratamentul pentru faţă va fi la fel de eficient şi pentru ochi. Este imposibil să trecem peste îngrijirea conturului ochiului, aşa că vom folosi o cremă adecvată care va netezi, dezumfla şi hidrata în acelaşi timp. Nu uitaţi că pielea din jurul ochilor e cea mai uscată de pe faţă, ea neavând glande sudoripare, deci e expusă cel mai repede îmbătrânirii. 

Un sfat: luaţi o cantitate mică de cremă pe vârful degetelor, aplicaţi şi întindeţi crema mai mult prin tapotări şi masaj circular uşor, în sensul acelor de ceasornic, nu prin masaj puternic sau prea îndelungat. Acesta este un obicei bun de păstrat pentru toată viaţa...

Să nu uităm mâinile

Ne plac sau nu, mâinile fac atât de multe pentru noi încât merită un pic de atenţie. Seara avem timp să le masăm, să curăţăm unghiile, să le dăm cu lac. Putem învăţa să aplicăm câteva exerciţii de gimnastică a mâinilor, ele devenind astfel mai suple, mai elastice şi mai îndemânatice. Ce e mai frumos decat o mână bine intreţinută?!?
În primul rând, trebuie să le păstrăm tinere, să supraveghem apariţia petelor brune, foarte inestetice, să combatem artroza care spre 45 de ani poate să se instaleze, să încercăm să ne păstrăm mâinile fine... Petele brune, ca şi cele de pe faţă, pot fi combătute prin aplicarea de creme cu agenţi de înălbire, dacă petele nu sunt prea vechi, iar dacă sunt prea vechi trebuie să căutăm o metodă mai radicală apelând chiar la un dermatolog, care va putea înlătura petele brune cu azot lichid sau cu laser pigmentar. Odată ce a dispărut cicatricea (cam în 15 zile), vă puteţi face şi o manichiură artistică.

Programul complet pentru mâini:

Înmuiaţi degetele într-un bol mic de apă călduţă cu săpun, pentru ca unghiile să se înmoaie, apoi uscaţi-le cu grijă, aplicaţi o cremă anti-cuticule, tăiaţi unghiile, piliţi-le, alegeţi o ojă în funcţie de starea de spirit, aplicaţi un prim strat, aşteptaţi ca acesta să se usuce, aplicaţi un al doilea strat, apoi aşteptaţi mai mult timp... şi înainte să vă culcaţi, folosiţi o cremă ultrahidratantă şi puneţi-vă mănuşile de bumbac pentru a le purta toată noaptea, astfel ca la trezire să aveţi o piele de bebeluş.

Gimnastica specială pentru mâini:

Pentru a avea degete mai fine, masaţi-le de la vârfuri spre palmă. Pentru a face muşchi la mână, depărtaţi degetele, apoi strângeţi pumnul. Pentru a decontracta mâna, ridicaţi-o şi agitaţi uşor degetele.

Ce se întâmplă când simţim furnici în degete? Înţepăturile apar instantaneu şi sunt atât de puternice, încât devin dureroase. Acesta este „sindromul canalului carpian”. Totul vine din acest canal situat în palma mâinii, care se îngustează şi comprimă nervul median însărcinat cu sensibilitatea degetului mijlociu, a indexului şi a degetului mare.

O soluție există: o mică operaţie care eliberează nervul şi redă degetelor agilitatea de altădată.

O altă cauză ar putea fi neuropatia de care suferiţi din cauza unui diabet zaharat ascuns. 
           

CE NU TREBUIE SĂ FACEŢI PENTRU A AVEA UN SOMN BUN!!!

1. Nu exageraţi cu cafeina: fiţi atenţi la cantitatea de stimulenţi, inclusiv la băuturile care conţin cafeină şi la ciocolată, pe care le consumaţi în timpul zilei. Cafeina consumată după-amiaza are efecte la culcare. Consumaţi cafeină doar dimineaţa. Alcoolul este, de asemenea, un stimulent, aşa că, dacă vă treziţi la câteva ore după ce v-aţi culcat, feriţi-vă de paharul de vin rămas de la cină sau alte băuturi cu alcool.

2. Evitaţi surescitarea: evitaţi să urmăriţi ştirile de la televizor, să intraţi pe situri de ştiri sau pe grupuri unde au loc polemici şi unde jignirile sunt inevitabile, nu citiţi sau răspundeţi la e-mailuri legate de serviciu sau probleme stresante. Evitaţi imaginile tulburătoare şi evenimentele la zi sau e-mailurile îngrijorătoare care nu vor face decât să vă frământe mintea şi să vă facă să adormiţi greu sau chiar deloc. Nu intrați în polemici pe chaturi sau situri de socializare înainte de a vă așeza în pat. Vă pot crea chiar o noapte albă. 

Nu uitaţi că şi mâine e o zi...

3. Nu exageraţi cu consumul de lichide seara. Nevoia de a urina este un motiv obişnuit pentru a vă trezi în timpul nopţii. Dacă se întâmplă prea des, încercaţi să reduceţi consumul de lichide cu două ore înainte de culcare - şi nu uitaţi să vă goliţi vezica chiar înainte de a intra în pat.

4. Nu mâncaţi înainte de culcare. Durează câteva ore pentru a digera hrana şi este un proces care funcţionează cel mai bine când sunteţi pe verticală, nu întins în pat. Mai mult, nu este cel mai bun moment pentru a depune calorii în organism. În locul unei gustări, dacă nu vă este somn, încercaţi să faceţi o baie relaxantă, să aprindeţi nişte lumânări ori să meditaţi. O ceaşcă de ceai de muşeţel este binevenită, atât timp cât vezica nu vă trezeşte noaptea.

5. Nu folosiţi patul pentru altceva decât pentru dormit. Dacă folosiţi patul ca un spaţiu unde vă întindeţi cu laptopul, răspundeţi la e-mailuri, priviţi programe TV, vorbiţi la telefon, transmiteţi creierului un mesaj greşit. Scopul este să vă învăţaţi din nou corpul să doarmă uşor şi adânc. Această instruire necesită un mesaj consecvent - patul acela este pentru dormit, iar când vă aşezaţi în el, sunteţi pregătiţi pentru oihnă, nu pentru muncă.

6. Nu vă culcaţi mânios sau supărat. Dacă sunteţi supărat pe partener, vorbiţi despre acest lucru, nu luaţi problema cu voi în pat. A sta întins în pat şi a fierbe în suc propriu vă va activa sistemul imunitar şi vă va împiedica să adormiţi. Faceţi un pact: nu mergeţi niciodată la culcare supăraţi. Rezolvaţi problema înainte dacă e posibil. 

Cei religioşi se liniştesc prin rugăciuni şi adorm uşor cu speranţa că cineva acolo sus le ştie necazurile şi îi va ajuta cumva să iasă din ele cât de curând.

7. Nu fiţi obsedat de somn. Nu a murit nimeni vreodată de insomnie, decât în cazuri foarte rare, care au presupus tulburări genetice grave ale somnului. Cu cât sunteţi mai îngrijorat în legătură cu acest lucru, cu atât devine mai greu de realizat. Trebuie să aveţi răbdare. Staţi relaxat şi va veni şi somnul. Puteţi învăţa treptat să vă descurcaţi mai bine. Exersaţi. Exersaţi. Exersaţi. Şşşşt... În curând veţi dormi dus.
Luaţi exemplu de la pisicuţe. Ele când vor să doarmă, dorm.
De ce? Pentru că se pot relaxa în orice poziţie s-ar aşeza. Totul e să ieşi de sub controlul minţii, să te abandonezi abisului.

LUAŢI MĂSURI: DORMIŢI !

Ce trebuie să faceţi pentru a avea un somn bun:

1. Fixaţi-vă o oră de culcare şi o oră de trezire. Somnul ar trebui să aibă un tipar uniform. Organismul nu poate învăţa să se adapteze la obiceiurile corecte cu un tipar al somnului neregulat. Somnul se instalează mai ușor dacă se respectă ora de culcare și dacă se fac exerciții de respirație profundă.

2. Creaţi un mediu liniştit pentru somn. Nu ar trebuie să existe zgomote, lumini, televizor, computere sau telefoane. De data asta cel mai important este întunericul.
Creaţi-vă un pat îmbietor, cu o saltea bună, aşternuturi curate, fine, pături moi şi perne confortabile. Dacă sunt aspre cearşafurile, aşternuturile răvăşite, iar salteaua are denivelări, pur şi simplu nu veţi dormi bine.

3. Stabiliţi un ritual al somnului. De exemplu, unora le place să citească în pat o jumătate de oră, alţii fac câteva exerciţii de yoga sau de respiraţie iar altora le place să-şi noteze toate lucrurile pe care le au de făcut a doua zi. Dacă cineva a lucrat intens, mai ales intelectual, înainte de culcare va face cel puțin o oră de plimbare în aer liber, curat.

O altă tehnică ce condiţionează somnul este un exerciţiu de relaxare a muşchilor prin intermediul căruia relaxaţi pe rând fiecare muşchi al corpului, începând de la degetele de la picioare până la glezne, gambe, genunchi, coapse, şolduri, spate, abdomen, umeri, braţe, degetele de la mâini, gât şi, la sfârşit, faţă. Până când faţa va fi complet relaxată - la fel şi restul corpului - ar trebui să puteţi adormi.
Puteţi face şi meditaţia asupra celor 12 culori stând relaxaţi în pat. Pe mine mă adoarme întotdeauna înainte să reuşesc să o termin. Concentrându-vă pe culori, vă veţi goli capul de celelalte gânduri. Despre această meditație puteți citi aici: Meditația asupra celor 12 culori

4. Găsiţi accesorii adecvate pentru somn. De exemplu o mască pentru somn, dopuri pentru urechi din material buretos (antifoane), pijamale confortabile care să nu vă strângă (cele din flanel iarna şi cele din mătase sau bumbac vara sunt o alegere potrivită). Un somn bun, odihnitor, este asigurat de folosirea unei perne mici, plate, de care să se sprijine numai capul, nu și umerii.

5. Vorbiţi cu persoana cu care dormiţi. Dacă dormiţi cu cineva, daţi-i voie partenerului să vă liniştească, strângeţi-vă în braţe, masaţi-vă reciproc gâtul, umerii, picioarele, scalpul şi dacă vă deranjează ceva spuneţi-i, dar pe un ton drăgăstos, fără a crea situaţii conflictuale în pat. Pentru unii, a dormi cu un animal de companie în pat poate fi foarte relaxant.

6. Folosiţi-vă nasul. Anumite arome vă pot ajuta, de exemplu uleiurile aromoterapeutice de geraniu, iasomie, trandafir şi maghiran. Puteţi pune între 5 şi 8 picături în baia dinainte de culcare sau cumpăraţi un pulverizator aromat şi lăsaţi mirosul să plutească prin cameră. Mai puteţi pune o picătură pe o batistă pe care o aşezaţi lângă pernă înainte să vă culcaţi. De asemenea, o infuzie de ceai de tei băută seara, înainte de culcare, are efect de somnifer, ca și o pungă cu crenguțe proaspete de brad, așezată lângă noptieră.

7. După o zi de muncă sedentară, circulația de întoarcere se face greoi, persoana respectivă simțindu-și picioarele ”ca de plumb”. Ridicate pe două perne, astfel încât să fie mai sus decât nivelul capului, acestea se vor debarasa de excesul de sânge neoxigenat, iar durerea și greutatea vor dispare ca prin farmec.

8. Faceţi o baie. O baie fierbinte şi relaxantă, în care aţi picurat uleiuri esenţiale şi pe care o faceţi înainte de culcare, poate ajuta atât la odihna corpului, cât şi a minţii, calmându-vă şi relaxându-vă muşchii care vă dor. Vă va ajuta, de asemenea, să vă liniştiţi gândurile şi respiraţia. Inhalarea aerului umidificat care se vaporizează dintr-o baie fierbinte ajută la hidratarea şi calmarea plămânilor şi a căilor respiratorii. Dacă aveţi dureri, adăugaţi în apă o jumătate de cană de sare amară (sulfat de magneziu) şi tot atâta praf de copt (bicarbonat de sodiu).

9. Creaţi-vă o mantră a viselor. O mantră este un tipar mental asupra căruia trebuie să vă concentraţi. Încercaţi să invocaţi una înainte de culcare. O mantră nu trebuie să fie verbală, puteţi folosi o imagine, un gând sau un sentiment.
Sunt persoane cărora le place expresia: "Sunt atât de fericit că sunt în pat!", iar alţii creează o imagine frumoasă a unui loc în care nu-i poate deranja nimeni sau care evocă o amintire frumoasă din trecut. O mantră poate fi imaginea mentală în care te legeni într-un hamac într-o colibă cu acoperişul de paie sau stai întins lângă persoana iubită într-o poieninţă cu mult soare, miros de iarbă şi flori unde fluturii se joacă în voie. 

Cei religioşi îşi pot imagina cum îngerul păzitor îi îmbrăţişează şi îi protejază pe la spate sau că Dumnezeu îi priveşte şi le zâmbeşte din Cer în timp ce ei adorm.

Dacă puteţi crea o mantră a viselor reuşită, alte gânduri neplăcute vor dispărea în cele din urmă şi vă veţi lăsa în voia somnului. Exersând, unii devin atât de pricepuţi, încât adorm aproape imediat după ce îşi invocă mantra viselor.

10. Dacă starea de somn nu se induce în primele momente de la așezarea în pat (pentru somnul de noapte), se indică să se facă inspirații profunde (în camera cu fereastra deschisă), să se rețină puțin aerul după fiecare inspirație, apoi să se expire profund. De asemenea, se pot face mișcări de gimnastică ușoară: se întinde mai întâi un picior, apoi celălalt, brațele se lasă să cadă grele, ca de plumb, pe lângă corp, într-o relaxare totală.

Se dă la o parte plapuma, total sau parțial. Treptat corpul se va răci puțin, apoi, căutând căldura așternutului, se va instala o stare de relaxare și în câteva minute se va instala somnul.

O altă formulă este încercarea de a ne readuce în memorie peisaje plăcute din cele mai frumoase concedii avute.

ŞTIAŢI CĂ EXISTĂ ŞI BOALA SOMNULUI?

Aţi auzit, probabil, de boala cunoscută sub numele de boala somnului. Ea este provocată de un protozoar parazit (organism unicelular) numit tripanozoma, întâlnit mai cu seamă în Africa. Simptomele bolii sunt oboseala şi somnolenţa. Producerea de către sistemul imunitar a citokinelor, în cazul indivizilor infectaţi, poate contribui la somnolenţa asociată cu tripanosomiaza.

În tulburarea somnului - numită narcolepsie, oamenii pot adormi subit în mijlocul unei conversaţii. Cercetătorii de la Stanford Center for Narcolepsy Research au descoperit valori considerabil ridicate ale 1-interleukin-citokinelor şi ale TNF-alfa în sângele pacienţilor narcoleptici, indicând activarea imunitară şi valori ridicate ale citokinelor.

De asemenea, sistemul imunitar are nevoie ca nivelul nostru de stres să fie oprit la intervale regulate, ceea ce pe parcursul zilei, când stai treaz, nu se poate realiza, deoarece eşti mereu atent la ce se întâmplă şi mereu în alertă. 

În timpul somnului, nivelul stresului este suficient de redus astfel încât sistemul imunitar se poate reîncărca. Dar dacă în timp ce dormiţi vă simţiţi stresaţi, sistemul imunitar nu se poate relaxa. De exemplu, coşmarurile pot determina sistemul imunitar să devină hiperactiv. Această teroare nocturnă este recunoscută ca o tulburare a somnului, care survine în timpul somnului non-REM, şi este unul dintre simptomele apneei de somn. Cercetătorii presupun că ar fi o consecinţă (parţial) a incapacităţii de a respira bine care, la rândul ei, determină un nivel ridicat al activării imunitare.

Privarea de somn şi insomnia sunt cauze importante ale activării imunitare, ducând la obezitate şi creşterea riscului pentru boli cardiace.

Un somn de calitate este important pentru sănătate, pentru sistemul imunitar şi pentru a încetini îmbătrânirea. Deteriroarea stării de sănătate din cauza privării de somn este echivalentă cu cea cauzată de intoxicaţia cu alcool. Când li se cere să efectueze calcule simple sau să meargă în linie dreaptă, persoanele private de somn se descurcă la fel de greu ca şi cele care sunt în stare de ebrietate.

Concluzia: Dacă nu dormiţi bine, nu îmbătrâniţi bine!

                   
Vă doresc să aveţi numai nopţi liniştite...

S î n z i a n a 💜

Somn bun, odihnă plăcută ! Universul este cu noi !

© Copyright 2015 Max's concept