CUM E BINE SĂ COMBINĂM ALIMENTELE LA O MASĂ

ALIMENTELE COMBINATE CORESPUNZĂTOR

Produsele alimentare pot fi împărțite în următoarele grupuri:

• proteine,
• carbohidrați,
• grăsimi,
• fructe și legume. 

Principiile combinării acestor grupe alimentare sunt descrise mai jos:

     

COMBINAREA PRODUSELOR ALIMENTARE LA O SINGURA MASĂ 

ALIMENTELE  BOGATE ÎN PROTEINE	PRODUSELE CU  GRĂSIMI ȘI PRODUSELE  “VII”	PRODUSELE  ALIMENTARE  CU CARBOHIDRAȚI
Carnea și supele de carne, pește, ouă, vinete, fasole, fasole Windsor, nuci, semințe de floarea-soarelui, iaurt simplu, chefir, brânză de vaci, lapte bătut.                     1	Grăsime, unt, ulei vegetal, fructe (crude sau uscate), legume (crude sau uscate, cu excepția cartofului), sucuri de fructe și legume. Cel mai bine este să consumăm întotdeauna lapte, vin sec, pepene și banane separat de celelalte produse.         2	Produse făinoase, cereale, cartofi, zahăr, miere, produse ce conțin zahăr, paste, gemuri, dulciuri. 3

Regulă:
1 se poate combina cu 2;
2 se poate combina cu 3;
1 NU se poate combina cu 3.

Aceste reguli pot fi acceptate cu greu de unii oameni,  deoarece majoritatea sunt obișnuiți să mănânce carne cu pâine sau chifle, cu garnitură de cartofi sau orez.
Dacă încercați să urmați regulile pentru doar o săptămână, veți observa că mâncați mai puțin și aveți energie mai multă. Veți avea nevoie de mai puțin somn ca să vă odihniți. Starea voastră va fi mai echilibrată și vă veți simți mai calmi. 

Regulile de combinare a produselor alimentare nu sunt complicate. Este o idee bună să fiți atenți la ele.

Ar fi bine ca peștele și carnea să fie consumate proaspete și nu păstrate până a doua zi. Când gătiți carne, puneți o bucată de măr în oală cu zece minute înainte să scoateți carnea - acest lucru va face carnea mai fragedă. Pentru a da un gust mai bun peștelui gătit, adăugați apă rece în oală de câteva ori în timp ce gătiți.

Mâncărurile combinate necorespunzator cauzează procese de putrefacție în organism. Ele produc hidrogen sulfurat și fenol, ambele fiind otrăvuri puternice. Toate otrăvurile ar trebui eliminate prin urină. Totuși, dacă introducem carne în stomac în fiecare zi, organismul nostru nu poate ține pasul cu nevoia de a neutraliza otrăvurile.

De exemplu, mesele noastre constau, în general, în supă sau ciorbă, friptură, cartofi prăjiți sau piure și o băutură dulce, fructe sau un alt desert. Ele creează un amestec ce este greu de digerat și stomacul nu știe de unde să înceapă. Fructele încep să se descompună în stomac și produc otrăvuri ca alcoolul și acidul acetic. Combinația de carne și cartofi produce solanină - o substanță foarte toxică. Toate acestea se întâmplă în stomac, unde este umezeală și cald. Nu este nicio surpriză că asemenea mese cauzează gaze, dureri de stomac și senzația de greutate în întregul corp.

Ne comportăm adesea ca și când stomacul nostru ar fi un sac capabil să accepte orice aruncăm în el. În realitate, acel sac se îmbolnăvește și devine slab. Organismul începe să semene cu o bombă cu ceas, care va exploda până la vârsta de cincizeci de ani și poate cauza următoarele probleme de sănătate: boli de inimă, tensiune ridicată, arterioscleroză, diabet, tulburări hormonale (la femei) și impotență (la bărbați), cheaguri de sânge, astm, alergii, tulburări ale sistemului digestiv... Pentru a evita toate aceste probleme de sănătate, ar trebui să analizăm cu atenție greșelile pe care le facem când pregătim masa. 

Hipocrate susținea că mâncarea ar trebui sa fie un medicament. Pentru a implementa acest sfat în viețile noastre, trebuie să ne schimbăm obiceiurile alimentare și să începem să respectăm principiile alimentare enunțate anterior.

Principiile consumului de alimente bogate în proteine

Dacă amestecați proteinele cu grăsimi (de exemplu carne prăjită în ulei vegetal), mâncați întotdeauna multe legume. Cantitățile mari de legume împiedică grăsimile să îngreuneze digestia proteinelor.

Este mai bine să mâncați doar un singur fel de aliment cu proteine la o masă - de exemplu doar carne, sau doar pește, sau doar mazăre.

Proteinele trebuie consumate, preferabil, la cină, cu cel puțin două ore înainte de culcare. Organismul nostru își repară celulele noaptea și folosește proteine în acest proces. O salată de legume trebuie să preceadă fiecare masă cu proteine.

Exemple :
Salată de legume și carne gătită sau burgeri.
Salată de legume și brânză de vaci.
Salată de legume și fasole sau mazăre gătită.

Atenție: Nu avem nevoie de proteine în cantități mari.

E suficient să mâncăm carne, pește sau pui, doar de două ori pe săptămână. Proteinele animale pot fi complet substituite - 100 g de nuci asigură necesarul nostru zilnic de proteine, iar 120 g de fasole sau mazăre pot înlocui 200 g de carne sau 300 g de pește.

Principiile consumului de carbohidrați

Mâncați doar un singur fel de amidon la o masă. Combinarea diferitelor tipuri de amidon crește apetitul și duce la un consum prea mare de alimente.

Combinarea produselor pe bază de făină și cereale, cu gem sau zahăr, cauzează fermentație în stomac. De aceea avem arsuri de stomac după ce mâncăm gogoși și produse de patiserie umplute cu gem. 

Nu combinați alimentele ce conțin amidon cu zaharuri (de exemplu, cereale cu zahăr). 

Mierea poate fi consumată cu pâine, dar e mai bine să o bem dizolvata în apă fiartă și răcită la temperatura camerei.

Fructele dulci, uscate, pot fi combinate cu alimente ce conțin amidon: pîine, cereale sau orez.

Cerealele, pâinea, cartofii și alte alimente cu amidon nu trebuie combinate cu alimente ce conțin proteine, ca peștele, carnea, ouăle sau brânza. Intervalul dintre mesele ce conțin carbohidrați și cele cu proteine ar trebui să fie de cel puțin două-trei ore. 

Cel mai bine este să mâncăm alimente cu amidon între orele 9 a.m. și 1 p.m., pentru că majoritatea energiei o obținem din carbohidrați. Această energie este folosită în activități zilnice. Persoanele care se îngrașă repede ar trebui să acorde o atenție deosebită acestei reguli, pentru a evita obezitatea.

Înainte de a consuma alimente cu amidon, trebuie să mâncăm o salată de legume.

Cea mai bună salată este cea făcută din varză, morcov, sfeclă crudă sau gătită, mărar, pătrunjel, puțină sare și alte condimente. Enzimele din legume ajută la digerarea amidonului.

Sfat: Digestia amidonului începe în cavitatea bucală, în consecință, alimentele cu amidon trebuie amestecate foarte bine. 

Cerealele și produsele de patiserie fără drojdie sunt bogate în fibre - curăță tractul digestiv. Dacă vrem să ne menținem tractul digestiv în deplină stare de funcționare, ar trebui să le mâncăm în fiecare zi.

Cele mai sănătoase tipuri de cereale sunt: hrișca, grâul, porumbul, orzul și orezul (mai ales nerafinat). E bine să gătim cerealele cu cantități mici de apă. O treime din regimul nostru alimentar ar trebui să constea în cereale.

Când gătim cereale, cel mai bine e să folosim metoda întreruperii fierberii. 

De exemplu, hrișca poate fi preparată în felul următor:

clătiți hrișca și țineți-o în apă timp de 3-4 ore;
nu schimbați apa, gătiți hrișca timp de 3-5 minute;
tăiați ceapa mărunt și adăugați-o în oală;
înveliți oala într-un prosop pentru a menține temperatura timp de 15-30 de minute;
adaugați unt sau ulei vegetal înainte de a le consuma.
Dacă hrișca preparată în acest fel vi se pare dificil de digerat, folosiți metoda obișnuită de gătit.

Principiile consumului de grăsimi

Grăsimile animale sunt: untul, smântâna, untura...
Uleiurile vegetale sunt: ulei vegetal, diverse nuci și alune...Modul de combinare: grăsimile pot fi combinate cu carbohidrați și legume. Limitați doza zilnică de grăsimi la aproximativ 28 g de ulei vegetal și 10-15 g de unt (două linguri).

Sfaturi utile:

Dacă încălzim grăsimile la peste 150 de grade Celsius - temperatura dintr-o tigaie încinsă - acestea pot deveni periculoase. Toate grăsimile, inclusiv uleiurile vegetale, se descompun în substanțe toxice la aceste temperaturi.

Atunci cand prăjim la temperaturi mari, alimentele prăjite formează o peliculă asemanatoare cu polietilena. Aceasta conține substanțe cancerigene, de aceea se consideră că,  consumul de alimente prăjite mărește riscul apariției cancerului și bolilor de ficat.
Cel mai bine este să folosim doar uleiuri neîncălzite și să le adaugăm în mâncare cu puțin timp înainte de a servi masa.

Mulți aditivi, în special conservanții, se folosesc la producerea untului pentru a-i prelungi termenul de garanție cu câteva luni. E o idee bună să curățăm untul (să înlaturăm aditivii) topindu-l în apă. Untul pur nu duce la creșterea nivelului colesterolului și poate fi păstrat mult timp fără conservanți.

Cum se face curățarea untului?

Puneți 250 g de unt într-o oală, turnați o ceașcă (240 ml) de apă fiartă peste el și fierbeți la foc mic timp de o oră. Apoi, lăsați-l să se răcească, puneți-l în frigider și scurgeți apa când untul se întărește. Toți aditivii din unt sunt dizolvați și eliminați în apă în acest proces.

Principiile consumului de fructe și legume

Fructele:Cel mai bine este să mâncăm cantități mici de fructe cu 20 - 30 de minute înainte de masă. 

Nu adăugați zahăr la fructele crude.

Încercați să mâncați fructele în sezonul lor.

Fructele ajută la curățarea sângelui (înlătură acizii). Dacă adăugăm zahăr, obținem efectul contrar.

Legumele:
Iarna și primăvara este bine să nu ne bazăm prea mult pe roșii și castraveți. Aceste legume sunt cultivate artificial sau culese înainte să fie coapte și încep să putrezească la scurt timp după aceasta. Pentru a le prelungi viața, sunt tratate cu diferite substanțe care au efecte nocive asupra sănătății noastre.

Mulți oameni se plâng că legumele crude le cauzează disconfort. Acest lucru se întâmplă deoarece nu mestecă legumele destul de bine. Toate alimentele pe bază de plante trebuie să fie mestecate îndelung - procesul de digestie începe în cavitatea bucală. Dacă aceste alimente nu sunt mestecate bine, fermentează în stomac, unde pot cauza balonare și gaze. E o idee bună ca persoanele cărora le lipsesc mai mult de 4 dinți să folosească o răzătoare, preferabil de plastic, atunci când prepara legumele.

Multe legume conțin urme de substanțe radioactive. Dacă este posibil, ar trebui să cultivăm singuri legumele sau să cumpărăm legume cultivate organic. Dacă acest lucru nu este posibil, putem înlătura aproximativ 40% din substanțele radioactive înmuind legumele în apă sărată și punându-le într-un loc ferit de lumină timp de trei ore.

Pe parcursul anotimpului rece, putem folosi legume murate, fructe uscate și fructe prelucrate ca sursă de vitamine și microelemente.

Cel mai bine este să consumăm fructele și legumele cultivate natural, în timpul anotimpului în care se coc. Climatele diferite fac ca plantele să conțină informații biologice diferite. Plantele care cresc în climate mai reci au proprietăți de încălzire. Atunci când mâncăm cereale, nuci, semințe de floarea-soarelui, semințe de dovleac și rădăcini, acestea au un efect de încălzire.

Concluzia: 

Trebuie să mâncăm mai multe fructe și legume vara, pentru efectul lor de răcorire, iar iarna, cerealele și fructele uscate ne vor ajuta să ne fie cald.

Vara, cel mai bun mic dejun este cel care constă în fructe. Acestea sunt bogate în toate elementele esențiale ale organismului nostru, cresc alcalinitatea sângelui, furnizează destulă energie și nu necesita mult efort pentru a fi digerate.

Cum ar trebui să mâncăm deserturile 

De obicei, mâncăm desertul la sfârșitul meselor principale, atunci când stomacul este deja plin. 

Toate deserturile: prăjiturile, înghețatele, fructele, bomboanele, biscuiții... alcătuiesc o foarte proastă combinație cu celelalte alimente. Atunci când ajung în stomacul deja plin, încetinesc procesul digestiv. Astfel, cauzează fermentație în tractul digestiv. Cel mai bine este să evităm deserturile sau să le mâncăm separat.

Dacă vreți să mâncați o prăjitură, mâncați multe legume crude după aceea. Înghețata nu trebuie combinată cu niciun alt aliment, așa că nu mâncați nimic în următoarele 2-3 ore.

Deserturile reci (înghețata, băuturile dulci) răcoresc organele învecinate cu stomacul și reduc cantitatea de sânge cu care sunt irigate, cauzând crampe. Enzimele folosite în digestie au nevoie de temperaturi de peste 37 grade Celsius pentru a fi active. Orice aliment rece trebuie să fie încălzit înainte de a putea fi digerat - aceasta folosește energie în plus. Înghețata și băuturile reci pot fi cauza nodulilor și chisturilor la femei și a inflamațiilor prostatei la bărbați. Cel mai bine este să le consumăm foarte rar și numai în anotimpurile calde.

Cât de mult trebuie să mâncăm

Răspunsul la această întrebare este: cu cât mai puțin, cu atât mai bine! Nimeni nu moare din cauza moderației. Oamenii se îmbolnăvesc pentru că mănâncă prea mult.

Capacitatea stomacului este de 350-450 ml. Totuși, la majoritatea oamenilor, stomacul este lărgit la o mărime anormală și aceștia mănâncă de la 5 până la 10 ori cantitatea de care are nevoie organismul lor. E foarte greșit să avem obiceiul de a mânca prea mult; trebuie să ne abținem ca de la orice alte vicii.

Trebuie să urmăm sfatul lui Hipocrate : "Dacă ai o vagă senzație de foame după masă, atunci ai mâncat bine. Dacă te simți plin, înseamnă ca te-ai otrăvit."

Dacă împreunăm palmele și îndoim degetele, spațiul cuprins între palme reprezintă aproximativ capacitatea stomacului nostru. O masă nu trebuie să fie mai mare de jumătate din acest spațiu. Cantitatea de lichide consumată o dată nu trebuie să umple mai mult de un sfert din acest spațiu. Sfertul care rămâne este necesar pentru aer. Atât este proiectat stomacul nostru să cuprindă.

Dacă mâncăm zilnic mese mai mari decât capacitatea fiziologică normală a stomacului nostru, stomacul se lărgește treptat. Persoanelor cu stomacul lărgit nenatural le este mereu foame și, cu cât mănâncă mai mult, cu atât mai multă mâncare le trebuie pentru a se simți sătule.

Pentru a rupe acest cerc vicios, aceste persoane trebuie să scape de obiceiul de a mânca repede - este un sfat simplu, dar foarte util: mâncați încet și mestecați mâncarea foarte bine.

Media de aur:
Mâncarea pe care o mâncăm ne face sângele acid sau alcalin. Persoanele sănătoase au sângele alcalin în proporție de 60-70%. Un factor de alcalinitate mai scăzut (50-60%) este caracteristic oamenilor care se îmbolnăvesc frecvent. Sângele acid curge în venele bolnavilor cronici. 

Următoarea proporție de grupe alimentare în regimul alimentar zilnic mărește alcalinitatea sângelui:

60 % fructe și legume;
20 % proteine;
14 % carbohidrați;
6 % grăsimi.

Acest tip de regim alimentar mărește alcalinitatea sângelui și aciditatea altor fluide ale organismului. Fluidele acide din organism împiedică dezvoltarea bacteriilor ce cauzează boli și, de asemenea, previn putrefacția, fermentația, formarea mucusului și a altor depozite nesănătoase. Mesele noastre trebuie să ne facă să ne simțim ușori, energici și înviorați. Dacă ne simțim somnoroși și cu stomacul greu, dacă avem gaze sau alte consecințe neplăcute, tipul de mâncare pe care o mâncăm nu ni se potrivește sau cantitatea este prea mare.

Un rezumat al principiilor unei diete sănătoase    

1. Mâncați produse alimentare ce cresc în regiunea voastră geografică.


2. Mâncați fructe, legume și nuci doar în anotimpul lor natural de coacere.


3. Fiecare masă trebuie să conțină legume crude (vara) , înăbușite sau murate (iarna).


4. Încercați să mâncați pâine fără drojdie și produse de patiserie din cereale întregi.


5. La combinarea produselor alimentare, urmați regulile din tabelul de mai sus și în plus: nu mâncați la aceeași masă legume cu fructe (fructele se consumă la 2-3 ore distanță de alte alimente); mâncați un singur fel de fructe la o masă; carnea nu se combină cu cartofii pentru că au nevoie, pentru digestie, de medii diferite (primul aliment de mediu acid, al doilea de mediu alcalin); dulciurile se mănâncă separat, la 2-3 ore distanță de masa propriu-zisă; cerealele se pot combina cu legume, nuci, alune, leguminoase; leguminoasele se pot combina foarte bine cu morcovi, ceapă, usturoi, roșii, salată...


6. Mestecați mâncarea foarte bine (de 30 până la 50 de ori fiecare bucată).


7. Preparați mâncarea exact înainte de mese.


8. Nu păstrați resturi pentru a putea fi reîncălzite și consumate mai târziu.


9. Reduceți cantitatea de alimente cu ingrediente artificiale, produsele alimentare rafinate și afumate.


10. Evitați să consumați mese instant și produse alimentare conservate pe cât de mult posibil.   


11. Limitați consumul de cafea și ceai.   


12. Adăugați condimente ca piper și ghimbir în mâncăruri (mai ales iarna).


13. Iarna și vara, consumați câteva zile numai căpșuni, cireșe, mere sau pepene verde.


14. Postiți o dată pe săptămână timp de 16 sau 24 de ore - în acest timp, beți doar apă fiartă.


15. Atunci când este sezonul morcovilor, sfeclei sau merelor, beți sucuri proaspete (aproximativ 1 litru pe zi).


16. Preveniți constipația - este principalul dușman al sănătății și principala cauză a îmbolnăvirii.


17. Mâncați moderat de luni până vineri.


18. Faceți sâmbăta și duminica zile de festin și mâncați tot ce poftiți. Acest sfat nu contrazice principiile regimului alimentar sănătos. Potrivit doctorilor din Antichitate, chiar și otrava în cantități mici poate servi ca medicament.    

Atenție întotdeauna la porții !!!

O burtă mare, înseamnă probleme mari !
Când un om de știință din Philadelphia a fost întrebat dacă știe un regim alimentar care să prevină cancerul, a spus: "Da. Trebuie doar să mâncați mai puțin." Majoritatea experților sunt de acord cu această parere.

Senzația de foame este confundată adeseori cu senzația de sete. Dacă încercăm să bem încet un pahar sau două de apă în loc să mâncăm ceva, senzația de foame dispare adeseori după zece sau cincisprezece minute.

De asemenea, dacă ne doare capul și bem un calmant cu un pahar de apă, s-ar putea ca de fapt apa să ne fi calmat durerea și nu pastila, totul fiind datorat deshidratării organismului.

Când problemele legate de dietă sunt rezolvate, veți observa că:

• Veți deveni mai activi, atât din punct de vedere intelectual, cât și fizic.
• Auzul se va îmbunătăți.
• Ochii vor fi limpezi.
• Culoarea limbii va fi roz - straturile albe și gri vor disparea.
• Tenul va arăta mai sănătos.
• Unghiile și părul vor crește mai bine.

Boala trebuie privită ca o lecție din care bolnavul are de învățat câteva lucruri importante, cum ar fi:

1. Să acorde atenție organismului.
2. Să învețe stăpânirea de sine și responsabilitatea pe care o are față de propriul organism.
3. Să învețe să-și controleze singur corpul, fiind atent la semnalele pe care i le transmite și la transformările exterioare care au loc.

Învață să-ți cunoști corpul și să ai grijă de el, pentru că nimeni altcineva în afară de tine nu o va face în locul tău... 

S î n z i a n a 💜

Sursa : "Cum să trăim 150 de ani", Mikhail Tombak, Editura Paralela 45, 2010

© Copyright 2015 
Max's concept