REGIMUL ALIMENTAR ȘI CANCERUL

Marele Hipocrate spunea că mâncarea trebuie să ne fie medicament. Potrivit Institutului American pentru Cancer, regimul alimentar nesănătos cauzează 40% din cazurile de cancer la bărbaţi şi 60% la femei. Substanţele carcinogene din mâncare acţionează încet, dar otrăvesc sistematic organismul zi de zi.

S-a dovedit că, regimul nostru alimentar poate cauza cancer sau ne poate proteja împotriva lui. Toată lumea ar trebui să realizeze că regimul alimentar poate deveni cauza cancerului şi că trebuie pus accent mult mai mult pe prevenirea acestei boli. Numărul cazurilor de cancer este într-o creştere alarmantă, iar studiile medicale arată că unul din trei oameni se vor îmbolnăvi de cancer în decursul vieţii lor. Până la 39% dintre cele mai frecvente tipuri de cancer (de plămâni, sân, colon, piele, gură sau gât, esofag, ficat, stomac, prostată, ovarian, testicular, endometrial şi de pancreas), pot fi prevenite prin dietă, exerciţii fizice şi controlul greutăţii.

Folosiţi două reguli de bază în regimul vostru pentru a vă asigura că nu cauzează cancer, ci chiar îl previn:

1. Evitaţi anumite ingrediente care pot cauza tumori maligne.
2. Includeţi, în regimul vostru alimentar, alimente ce conţin substanţe ce vă protejează organismul de cancer.

1. INGREDIENTE CARE CAUZEAZĂ TUMORI MALIGNE

Feriţi-vă de grăsimi!

Grăsimile din regimul nostru alimentar pot fi sursa substanţelor carcinogene, în special grăsimile vechi şi refolosite, care sunt mult mai periculoase decât cele proaspete, mai ales dacă au mai fost şi "arse" şi şi-au schimbat culoarea iniţială.

Nu lăsaţi niciodată grăsimea în tigaie pentru a o folosi şi altă dată. Dacă este posibil, evitaţi mâncărurile prăjite şi limitaţi consumul la aproximativ două linguri pe zi din ulei, unt, etc.

Feriţi-vă de produsele afumate!
Produsele alimentare afumate sunt periculoase pentru sănătatea noastră, mai ales pentru că fumul depozitează compuşi dăunători în ele, inclusiv cei carcinogeni. Aceşti compuşi au fost identificaţi în cârnaţii afumaţi, şunca afumată şi peşte afumat, ca şi în fructele uscate cu ajutorul fumului. Substanţele dăunătoare conţinute în 50 de grame de cârnaţi afumaţi pot cauza la fel de mult rău sănătăţii ca şi un pachet de ţigări sau patru zile de respirat aer poluat.

Oare de ce străbunii noştri, care mâncau carne afumată, slană afumată , cârnaţi afumaţi, şi alte afumături, nu se prea îmbolnăveau de cancer? Pentru că ei afumau toate aceste produse proprii în afumătoare amenajate special, la fum "natural", care nu venea direct pe aliment, pe când produsele comercializate astăzi au în ele prafuri cu aromă de fum, adică adaosuri chimice sau, cu alte cuvinte, E-uri, sau sunt afumate forţat.

Aveţi grijă la nitraţi şi azotaţi!
De asemenea, multe produse alimentare conţin nitraţi şi azotaţi. Aceste săruri nu sunt carcinogene dar, în procesul digestiei din stomac, se pot transforma în substanţe foarte dăunătoare. Nitraţii şi azotaţii se găsesc în cârnaţi, unele cărnuri conservate şi unele fructe şi legume din magazine. De aceea, cel mai bine este să mâncăm legumele cultivate în aer liber, nu în seră, iar pentru culturi să se folosească gunoi organic, nu chimic (compost).

Sfat: dacă gătiţi legume, folosiţi multă apă. Aruncaţi apa dacă nu sunteţi sigur cum au fost cultivate legumele.


    2. SUBSTANŢE CARE NE PROTEJEAZĂ DE CANCER

Regimul nostru alimentar ar trebui să conţină ingrediente care îmbunătăţesc sistemul imunitar şi îl ajută să ne protejeze de efectele substanţelor carcinogene şi ale altor compuşi dăunători. Aceste ingrediente sănătoase sunt în primul rând vitaminele.

Cele mai importante vitamine în prevenirea cancerului sunt vitaminele A, C şi E.

Vitamina A
Principalul rol al vitaminei A este programarea unui număr de reacţii chimice care ne protejează de diferitele forme ale cancerului. Vitamina A este sintetizată din beta-caroten în tractul digestiv, unde vitamina este absorbită. Procesul are loc cu ajutorul fierii. Dacă sunt nereguli în funcţionarea sistemului digestiv, a ficatului sau a bilei, cantitatea de vitamina A poate fi insuficientă, cu alte cuvinte, putem fi în situaţia unui deficit ascuns de vitamina A. Chiar dacă mâncarea noastră asigură doza necesară de vitamina A, în realitate aceasta poate să nu fie absorbită suficient de organism şi ajungem să avem deficit de vitamina A.

De aceea, este foarte important ca ficatul şi sistemul digestiv (mai ales intestinul gros) să funcţioneze perfect.

Ficatul animalelor şi untura de peşte sunt foarte bogate în vitamina A. În cantităţi mici, această vitamină se găseste şi în ouă, unt şi alte produse lactate. Carotenul, care se transformă în vitamina A în organismul nostru, se găseşte în: morcovi, ardei roşii, pătrunjel, spanac, ceapă, caise, roşii, dovleac şi alte fructe care au culoarea galben-roşie sau portocalie.

Există un test simplu pentru deficienţa de vitamina A: mergeţi repede într-o cameră întunecată. Dacă în câteva secunde puteţi distinge formele lucrurilor din camera întunecată, organismul vostru are o cantitate suficientă de vitamina A. Dacă nu puteţi vedea nicio formă un timp mai îndelungat, aveţi deficienţă de vitamina A. În acest ultim caz, puteţi rezolva problema bând suc proaspăt de morcovi şi de sfeclă.

Vitamina C

Vitamina C previne ca nitraţii şi azotaţii să se transforme în compuşi carcinogeni. De asemenea, măreşte absorbţia fierului în tractul intestinal. Este una din substanţele necesare înlăturării colesterolului dăunător din organism. Persoanele cărora le place să aibă mese bogate în grăsimi, trebuie să mănânce o farfurie de salată de legume înainte de fiecare astfel de masă, în special dacă este şi friptură în meniu, caz în care salata trebuie să fie de 3-5 ori mai mare în volum decât friptura. Cine nu respectă această regulă, mai devreme sau mai târziu va avea probleme grave de sănătate.

Nu uitaţi: vitamina C este aproape inexistentă în produsele de origine animală!

Principala sursă de vitamina C o reprezintă fructele, legumele, boabele şi verdeţurile. Cele mai bogate dintre ele sunt măceşele, coacăzele negre, coacăzele roşii, hreanul, mărarul şi ceapa. Fructele citrice şi merele au şi ele un conţinut ridicat de vitamina C.

Iarna, putem lua vitamina C din cartofi, varză, varză murată, usturoi, ceapă, citrice si sucuri de citrice, fructe uscate şi gemuri cu un conţinut scăzut de zahăr.

Învineţirea rapidă este un simptom al deficienţei de vitamina C. De asemenea, unele femei suferă de scurgeri vaginale abundente. Acestea pot fi datorate unei anemii (deficienţe de fier), mai ales dacă fumează şi nu mănâncă destule legume.

Şi nu în ultimul rând, vitamina C este cea care ne face vasele de sânge mai flexibile si ajută la creşterea puterii lor.

Vitamina E

Vitamina E este numită şi "elixirul tinereţii", deoarece încetineşte îmbătrânirea celulelor din organism şi, în acelaşi timp, ne protejează împotriva produselor dăunătoare rezultate în urma oxidării grăsimilor. Când grăsimile sunt oxidate, se produc compuşi toxici care trebuie neutralizaţi. În cazul unei deficienţe de vitamina E, aceste substanţe nu sunt neutralizate , cauzând rigiditatea ţesutului nervos, a vaselor de sânge şi a muşchilor.

Deficienţa de vitamina E este periculoasă mai ales la copii, ea putând duce la leucemie, ca şi la tulburări de vedere şi respiratorii.

Copiii au o concentraţie scăzută de vitamina E la naştere. Această deficienţă trebuie suplimentată de laptele matern. Laptele de vacă conţine cantităţi foarte reduse de vitamina E, ceea ce constituie un alt argument în favoarea alăptării (hrănirii la sân) a nou-nascuţilor.

In ultimii ani, s-a înregistrat un număr crescut de cazuri de cancer sangvin la copiii mici. Este foarte posibil că acestea se datoreaza în cea mai mare parte administrării de hrană artificială cu un conţinut scăzut de vitamina E. De aceea , mamele care îşi frustrează copilaşii de alăptarea la sân, îi supun unui mare risc.

Alimentele care conţin cele mai mari cantităţi de vitamina E sunt : ficatul de viţel, gălbenuşul de ou, grâul, ovăzul, secara, porumbul, mazărea, pătrunjelul, morcovul, ceapa şi usturoiul.

Fibrele

O alimentaţie săracă în fibre în mod constant poate fi cauza cancerului de colon. Fibrele acţionează ca o "mătură" în intestine, înlăturând rapid toxinele, oprind procesele de putrezire şi prevenind bacteriile dăunătoare să producă substanţe carcinogene. De aceea , e bine sa începem mesele cu salate de legume.

Principalele surse de fibre sunt: făina integrală, pâinea din cereale integrale, hrişca, morcovul, varza şi brânza. Mazărea şi sfecla sunt cele mai bogate în seleniu.

Unele surse sugerează că ciupercile comestibile şi produsele din soia conţin substanţe care ne protejează de cancer.

Trebuie să reţinem însă că niciun regim alimentar nu asigură o protecţie completă împotriva cancerului, dar probabilitatea îmbolnăvirii poate fi redusă semnificativ. O varietate mare de alimente naturale incluse în meniu face posibil ca organismul nostru să găsească substanţele necesare pentru vindecare.

Unii oncologi susţin că, răzbunarea organismului nostru pentru mesele necorespunzătoare, este cancerul. În 99% dintre cazuri, invităm cancerul otrăvindu-ne organismul cu alimente nesănătoase şi doar 1% este cauzat de schimbările spontane din organismul nostru. Aceasta înseamnă că suntem 1% victime și 99% autori ai cancerului.

Dar ce este o boală?
Nimeni nu poate oferi un raspuns exact în ceea ce priveşte originea bolilor. În general, numim boală reacţia corpului nostru împotriva a ceva care interferează cu funcţionarea sa normală. Un organ rămâne bolnav şi se va distruge în final atât timp cât sursa interferenţei nu este înlăturată. Un organ care nu funcţionează bine va influenţa negativ alte organe şi sisteme cu care lucrează împreună (circulator, nervos, limfatic). Există o continuă luptă între sănătate şi boală în organismul nostru. Nu am putea supravieţui fără această luptă. Ceea ce numim noi boală, este de fapt o reacţie a mecanismelor organismului nostru menite să ne menţină sănătoşi. Cu toţii avem aceste mecanisme. Ele sunt menite să înlăture dereglările din modul de funcţionare a organismului nostru. De asemenea, ne dau şi semnale de alarmă în momentul în care aceste dereglări îşi fac apariţia.

Pentru a rămâne sănătoşi, trebuie să ascultăm ceea ce ne comunică organismul nostru. Nu trataţi bolile ca şi cum ar fi cel mai mare inamic al vostru. Într-un fel, bolile ne obligă să facem primii paşi către un stil de viaţă mai sănătos.

Doctorii au fost, sunt şi vor fi necesari. Nu ne putem descurca fără ei în cazuri extreme (de exemplu accidente, intervenţii chirurgicale, diagnosticare). Totuşi, noi trebuie să ştim cum să avem grijă de organismul nostru şi să ne ajutăm zilnic. Am putea folosi doctorii (și) ca sfătuitorii noştri înţelepţi, totuși...

Oricine, nu doar un grup de profesionişti învăţaţi, poate poseda cunoştinţele necesare menţinerii unei sănătăţi bune. Noi trebuie să rămânem sănătoşi pentru a ne folosi pe deplin de darurile noastre naturale precum intelectul, puterea şi bunătatea. Pentru a rămâne sănătoşi, ar trebui să ţinem mereu cont de următorul principiu al lui Hipocrate: 

"Dacă nu eşti propriul doctor, eşti un nesăbuit".

           S î n z i a n a 💜 

© Copyright 2015
Max's concept