SECRETELE ECHILIBRULUI: DESPRE SĂNĂTOASELE TRADIȚII GRECEȘTI ȘI FAIMOSUL REGIM CRETAN

TRADIŢII CULINARE DE CARE VĂ PUTEŢI BUCURA CU OCAZIA UNEI VACANŢE ÎN GRECIA

Oare de ce grecii, chiar şi în ziua de astăzi, arată mai tineri cu cel puţin 10 ani, dacă nu chiar 20, decât alte naţii la o aceeaşi vârstă? Pe lângă faptul că arată mai tineri, expresia privirii şi mimica feţei lor denotă o stare perfectă de sănătate, o puternică vitalitate şi o stare de bine pe care se pare că o resimt atât pe plan fizic, cât şi psihic.

Explicaţia o putem găsi, desigur, în stilul lor de viaţă. Nu degeaba regimul de viaţă al grecilor, în special al cretanilor a fost şi este renumit.

Produsele alimentare și vinul grecesc sunt un aspect important al culturii Greciei. Produsele alimentare și vinurile din Grecia sunt renumite pentru calitatea lor bună și au un gust uimitor. Anumite feluri de mâncare sunt comune peste tot în jurul țării, în timp ce altele sunt specialități culinare locale și pot fi găsite doar într-o anumită regiune sau insulă grecească. În timpul vacanței, nu pierdeți șansa de a încerca felurile de mâncare locale grecești din numeroasele restaurante din Grecia și insulele grecești. Există astfel de taverne tradiționale în aproape fiecare colț al țării.

Iată mai jos câteva informații despre mâncarea grecească și specialități gastronomice (mezedes, salades, feluri principale, supe), dar şi despre plante aromatice, condimente, vinuri și băuturi alcoolice specifice bucătăriei grecești.

Kalamon - măsline - varietate excelentă de măsline de masă cu denumire de origine protejată (DOP). Este cultivată în special în regiunile Messinia și Lakonia precum și într-o zonă semnificativă a teritoriului larg din Agrinio. Fructele sunt colectate la maturitate, din luna noiembrie până la Crăciun. După aceea urmează procesul propriu-zis de conservare (înnegrire şi punerea lor în soluție de sare cu oţet).

Mezedes grecesc - mezedes (la singular: meze) sunt aperitive, servite înainte sau împreună cu principalele feluri de mâncare, de obicei, însoțite de ouzo sau tsipouro. Ele sunt servite în farfurii mici. Este unul dintre elementele de bază ale culturii grecești să împarţi mâncarea și vinul cu prietenii, într-un mediu vesel și fără grabă.

Tzatziki - iaurt grecesc cu castraveţi tocaţi fin, usturoi și ulei de măsline. Ideal pentru a mânca cu pâine grecească proaspătă, cartofi prăjiți sau pârjoale.

Saganaki - brânză prăjită. Pot fi găsite în saganaki diferite tipuri de brânză. E excelentă cu o coajă de lămâie.

Keftedakia - pârjoale de carne de vită, usturoi și pâine - un fel de mâncare excelent.

Spanakopitakia - plăcinte cu spanac mici, cu brânză feta mărunţită.

Tiropitakia - plăcinte cu brânză mici, de obicei, realizate din feta sau brânză kasseri.

Tirokafteri - este o cremă de brânză. Prepararea poate varia de la o regiune la alta, dar ingredientele incluse cel mai frecvent sunt brânza feta, ardei iute, ardei, ulei de măsline, suc de lămâie și usturoi. Este de obicei consumată ca parte a unei meze (aperitiv), sau doar ea însăși, cu felii de pita caldă. Acest fel de mâncare are un gust picant, sărat, cu nuanțe delicate de ulei de măsline.

Horta - Fiertură de verdeaţă sălbatică (păpădie), cu ulei de măsline, sare şi lămâie.

Iată cum se prepară păpădia:

Briam. Un amestec de cartofi pentru friptură, cu vinete, ceapă, usturoi, sos de roșii și ulei de măsline.

Dolmadakia. Frunze de viţă de vie umplute cu orez și ceapă și uneori şi cu adaos de carne de vită tocată.

Kalamarakia (gavros tiganitos) - bucăți mici de calamari (anşoa) prăjiți, cu suc de lămâie adăugat la servire.

Htapodi - bucăți mici de caracatiță servite fie prăjite, cu suc de lămâie, sau fierte, cu ulei de măsline, oţet şi oregano, simple sau cu garnitură.

Brânză feta. Faimoasa brânză grecească poate fi, de asemenea, consumată de una singură, ca un Meze (aperitiv), cu ulei de măsline şi oregano.

Salate grecești. Desigur, cea mai renumită este salata greceasca, sau horiatiki (sat salata), dar există și multe alte tipuri de salate si sosuri specifice.

Horiatiki sau salată grecească. De asemenea, ştiută ca "salată grecească", Horiatiki este un amestec de roșii proaspete, măsline, castraveţi, ceapă, ardei gras, brânză feta, ulei de măsline şi oregano.

Melitzanosalata. Este o salată de vinete. Versiunea greacă, de obicei, este făcută din vânătă la gratar, usturoi, ulei de măsline, oţet, pătrunjel şi nuci. Este suculentă şi se serveşte cu pâine proaspătă.

Taramosalata - Salată tarama (tarama). Ouă de pește (icre) frecate cu ulei de măsline la care s-a adăugat miez de pâine veche, ceapă roşie tocată, lămâie şi pătrunjel verde.

Aginares a la polita - este o tocană vegetariană cu anghinare, morcovi, cartofi, asezonată cu lămâie şi mărar.

Buyurdi (bugiourdi) - fel de mâncare făcut la cuptor pe bază de brânză feta cu felii de roșii, ardei gras, oregano, piper negru, puțin ardei iute și ulei de măsline.

Gigantes plaki - este un fel de mâncare grecească cunoscută în limba engleză ca unt de fasole coaptă. Gigantes plaki este un fel de mâncare meze vegetariană, care constă din fasole cu boabe mari fierte într-un sos pe bază de roșii.

Felurile principale de mâncare greceşti

Ca feluri principale, grecii au o mulțime de feluri de mâncare excelente și carnea este ingredientul lor preferat.

Musakas (musacaua) - acest faimos fel de mâncare specific grecesc are o compoziţie realizată din cartofi cu vinete şi ceapă tocată, carne tocată de vită și sos-cremă bechamel.

PASTITSIO. Acesta este un alt bine-cunoscut fel de mâncare amintind de Lasagnas italiene. Se compune din spagetti nr. 2 acoperite cu carne tocată de vită, ceapă, sos de roşii şi sos bechamel.

Paidakia - coaste de miel la grătar servite cu lămâie.

Kokoretsi. Acesta este unul dintre felurile de mâncare preferate ale grecilor. Este mâncată cu preponderenţă în timpul Paștelui. Se compune din măruntaie împachetate și prăjite de miel, servite cu lămâie.

Souvlaki - Este un fel de mâncare foarte popular din bucătăria grecească, constând din bucăți mici de carne (și uneori legume) la grătar puse pe băț. Acesta poate fi servit pe băț pentru a mânca afară, într-un sandwich cu pita, cu garnituri si sosuri, sau pe o farfurie la cină, de multe ori cu cartofi prăjiți. Carnea preferată în Grecia este cea de porc, dar poate fi făcut şi din pui sau miel.

Supele greceşti tradiţionale

Supele grecești sunt suculente, iar grecii servesc de obicei supe în timpul iernii.

Kotossoupa. Supa de pui, de obicei, cu avgolemono (sos făcut cu ouă şi lămâie).

Psarossoupa. Supa grecească de peşte - cu pătrunjel, cartofi, ceapă şi morcovi.

Fassolada - supă greacă de fasole albă cu pătrunjel și sos de roșii.

Fakies. Supa de linte cu sos de roșii.

Magiritsa. Supa de Paște făcută din organe de miel, mărar și sos avgolemono (din ou şi lămâie).

Patsa - ciorba de burtă, considerată de greci ca fiind un foarte bun remediu pentru mahmureală.

Deserturi greceşti

Baklavas (baclava) - este un bogat produs de patiserie, foarte dulce, făcut din straturi de aluat tip foetaj, umplute cu nuci tocate și îndulcite cu sirop de zahăr sau miere.

Halvas (halva) - este o budincă de griș îndulcită cu sirop, la care s-a adăugat miez de nucă și stafide. Este un desert care are origini arabe, dar a fost adoptată în cultura greacă și este servit în special în timpul postului, deoarece nu conţine ouă sau produse lactate.

Galactompoureko - este un desert grecesc pe bază de cremă de griș în foetaj. Aceasta poate fi făcută într-o tigaie, cu straturi de foetaj în partea de sus și dedesubt, sau foi umplute în porții individuale (de multe ori de aproximativ 10 cm lungime). Acesta este acoperit la sfârşit cu un sirop limpede, dulce. Siropul poate fi aromat cu lamâie, portocală sau trandafir.

Giaourti - îngheţată de iaurt cu nuci şi miere.

Ierburi şi condimente

Grecia este renumită pentru ierburile sale unice și condimentele pe care le utilizează în fiecare fel de mâncare grecească, pentru a adăuga o aromă în plus şi încânta astfel simţurile. Calitatea excelentă a condimentelor şi ierburilor se datorează perioadelor lungi din an cu soare, ceea ce face ca flora greacă să fie deosebit de bogată, constând într-o varietate incredibilă din cele mai bune ierburi și condimente din lume. Ierburile celebre de mare calitate și ușor de găsit în Grecia sunt: mușețelul, ceaiul de munte, salvia, busuiocul, menta, pătrunjelul, Tilio (frunze de tei folosite ca infuzie) şi multe altele.

Condimente supreme greceşti sunt: susanul (mai ales susanul alb), chimionul, The machlepi și șofranul roșu, valoros.

Vinurile și băuturile alcoolice tradiţionale din Grecia

Tsipouro / Raki. Acest alcool cu adevărat puternic arată un pic ca Ouzo, dar cu un gust mai puternic de anason. Grecii îl beau cu gheaţă şi uneori mai adaugă un pic de apă. Este întotdeauna însoțit de mezedes și prieteni buni.

În diferite părți ale Greciei, cum ar fi Creta şi unele insule din nordul Greciei, oamenii fac în gospodăria lor proprie Tsipouro, numit şi Raki (în funcție de regiune), care este foarte puternic.

Ouzo. Aceasta este cea mai cunoscută băutură alcoolică greacă, marca comercială a țării. Este un alcool puternic, servit integral, direct cu gheaţă sau cu un pic de apă. Este ideal de băut lângă tot felul de mezedes. Cel mai bun ouzo este făcută în Lesvos și cele mai renumite mărci sunt Ouzo Plomariou și Barbayanni.

Mavrodafni. Acest vin dulce este făcută în Patras Peloponez. Este într-adevăr gros și închis la culoare (aproape negru) și poate fi comparat cu portughezul Porto. Acest vin puternic este folosit pentru Sfânta Împărtășanie în Biserica Ortodoxă Greacă.

Retsina. Celebrul Retsina este un vin alb grecesc, care are un anumit gust de rășină. Acest gust se datorează modului de producție a acestui vin: strugurii au fost puşi în butoi nou care avea încă rășina de lemn pe el, dând băuturii gustul deosebit.

Dar există o diversitate mare de vinuri grecești: roșii, albe și roze, dulci sau seci.

Mai nou se pot comanda și online, de exemplu aici:
Vinuri grecești

Faimosul regim cretan
Acest regim a fost vedeta anilor 1990...Datorită mâncării pe care o consumau, cretanii erau nemuritori... sau aproape.

Si toată lumea a început să dorească să manânce ca ei ...
O constatare: Creta şi Japonia sunt cele două colţuri ale lumii unde longevitatea este cea mai mare.

Ce mâncau grecii din Creta?

Fructe, leguminoase, ulei de măsline, pâine... Ei consumau puţină carne, puţin peşte, puţin alcool. Studii mai aprofundate au relevat faptul ca sângele cretanilor, plasma mai precis, prezenta un nivel de acid alfa-linoleic de trei ori mai ridicat decât la ceilalţi locuitori ai Europei. De unde vine acest acid gras care face parte din familia omega-3 ?

Salate şi plante sălbatice

Fără îndoială, din numeroasele plante sălbatice pe care cretanii le consumă în cantităţi mari (crude, fierte ori prin carnea sau laptele animalelor care se hrănesc cu acestea) dar, de asemenea, din nuci şi din sinochondros - un aliment tradiţional pe bază de grâu integral sfărâmat şi macerat în lapte de capră, fermentat şi apoi uscat... Din păcate, nu îl putem găsi nicăieri la noi in ţară! Deocamdată...

Cum putem adapta spiritul regimului cretan la modul nostru de viaţă?

Formându-ne obişnuinţa de a mânca multe legume, cereale, puţină carne (peşte), bând un pahar cu vin din când în când.
Ar trebui să ne interesăm mai îndeaproape de uleiul de rapiţă (echivalentul ierbii grase a cretanilor, o plantă destul de dificil de găsit la noi). Această substanţă grasă seamănă cu orice ulei, dar are o compoziţie ideală pentru sănătate pentru că este foarte bogată în acizi omega-3.

Grozavii OMEGA-3

Substanţele grase sunt indispensabile bunei funcţionări a tuturor structurilor "nobile" ale organismului (creier, inimă...).

Pe primul plan sunt omega-6 (acid linoleic) si omega-3 (acid alfalinoleic), pe care îi găsim mai ales în uleiul de rapiţă, în nuci, în boabele de in şi de iarbă grasă.

O lingură de ulei de rapiţă aduce 45 % din necesarul zilnic de acid alfa-linoleic.

Un obicei bun: schimbaţi în mod regulat uleiul pe care îl folosiţi pentru asezonarea salatelor: într-o zi ulei de măsline, în altă zi ulei de floarea soarelui, iar în alta, ulei de rapiţă.

Nu toţi acizii omega-3 sunt la fel. Acidul eicosapentaenoic (EPA) si acidul docosahexaenoic (DHA) sunt componente unice ale peştelui şi uleiului de peşte. Acidul alfa-linoleic/ ALA, care se găseşte în plante precum:
nucile, seminţele de in, în uleiul de soia şi uleiul de canola, precum şi în legumele cu frunze verzi, acţionează mai lent din cauză că trebuie să fie transformat în organism, în EPA si DHA, pentru ca organismul să-l poată utiliza. Posologia recomandă (în cadrul curelor) 2-3 g pe zi de omega-3, cu preponderenţă EPA.

Uleiul de crustacee este un supliment relativ nou şi foarte eficient de acizi omega-3. Extras din crustacee care se hrănesc în special cu fitoplancton (alge), uleiul de crustacee este nu doar o sursă bogată în EPA si DHA, ci conţine şi astaxantină, care este un antioxidant puternic, unul dintre puţinele care pot să treacă bariera sânge-creier, extinzând protecţia împotriva radicalilor liberi la nivelul creierului şi al sistemului nervos central. În plus, uleiul de crustacee este absorbit mai rapid şi mai eficient de organism în comparaţie cu uleiul de peşte obişnuit şi asigură toate beneficiile
pe care le aduce acesta, fără gustul de peşte.

Cercetătorii japonezi au arătat recent că astaxantina, asociată cu o dietă bogată în grăsimi bune,a avut ca rezultat o reducere semnificativă a greutăţii corporale.
Astaxantina a redus, de asemenea, nivelul de colesterol şi de trigliceride din sânge. Astaxantina grăbeşte pierderea în greutate prin utilizarea grăsimii ca sursă de energie. Acest lucru a fost demonstrat de scăderea ratei de schimb respirator (RER), care indică faptul că grăsimea a fost utilizată ca şi combustibil. Toate aceste studii dovedesc că astaxantina este o grăsime-ardere. Vă recomandăm deci uleiul de krill ™, care conţine astaxantină pentru reducerea rapidă a greutăţii corporale şi a celorlalte efecte descrise.
Acest supliment poate ajuta, de asemenea, în scopul de a preveni oboseala ochilor şi oboseala generală, de a preveni declinul mental, pentru a îmbunătăţi memoria, gândirea, starea de spirit, pentru a reduce simptomele PMS la femei, pentru îmbunătăţirea sănătăţii inimii, ca şi pentru reducerea nivelului colesterolului rău şi al trigliceridelor.
Acum aveţi posibilitatea să utilizaţi acest nutrient secret ca să pierdeţi în greutate mult mai repede şi mai uşor decât oricând înainte. In plus,vă puteţi simţi mai bine în scurt timp şi să reduceţi sau chiar vindecaţi problemele de sănătate legate de dureri, memorie, inimă, văz, energie, tensiunea arterială, colesterol, sex, somn, sistem imunitar, ficat, starea de spirit şi multe altele. Acest nou tip de ulei de crustacee este dovedit a fi de 47 ori mai puternic pentru sănătatea dumneavoastră decât un ulei de peşte obişnuit.

Avertisment: persoanele care au alergie la fructele de mare nu trebuie să ia ulei de crustacee.

Uleiul de crustacee, cunoscut şi sub denumirea de ulei de krill sau krilloil (engl.) se poate achiziționa fără prescripție medicală, dar dacă suferiți de boli cronice și urmați un tratament medicamentos, consultați medicul înainte să începeți să faceți această cură.

Grecii sunt niște norocoși, ei beneficiind de aceşti nutrienţi din dieta lor zilnică!

Siesta, pentru a vă menţine în formă

Siesta este şi ea specifică cretanilor, dar nu numai, chiar şi catalanilor şi altor popoare care au o climă cu mult soare, dogoritor la orele prânzului. Pentru noi, siesta a rămas doar ca amintire a unui exerciţiu obligatoriu în vremea când eram mici. Evident, cele mai bune sieste se fac în mijlocul verii, atunci când e atât de cald afară şi după dejun vă simţiţi copleşiţi de toropeală. Dar putem face sieste şi în restul anului.

A reuşi acest exerciţiu este o adevarată artă. Trebuie, în primul rând, să alegeţi un loc potrivit. Sufragerie sau dormitor? Pat sau canapea? Puţin contează asta, esenţialul este să fie un loc într-o încăpere foarte liniştită unde sunteţi sigur(ă) că nu veţi fi deranjat(ă).

Siesta e o adevarată artă...
Trebuie să alegeţi o ambianţă potrivită - penumbră, dar nu întuneric, să alegeţi o ţinută potrivită - pijama, trening, short, adică aşa cum vă simţiţi bine sub pătură. Important e să vă simţiţi bine!

Doamnelor, a face o bună siestă înseamnă să vreţi să uitaţi de tot şi să fiţi convinse că vă va fi mai bine după. De fapt, aşa va fi, pentru că vom ieşi proaspete şi bine dispuse după acest repaus în mijlocul zilei, pentru că tocmai ne-am reîncărcat bateriile. Putem, de asemenea, să ne refacem energia practicând sieste fulger de 10-15 minute. Oamenii politici sunt experţi în această tehnică.😏 Dar pentru asta trebuie sa fiţi capabili să dormiţi oriunde apucaţi (în tren, în maşină, la birou...), în orice moment al zilei şi în orice ambianţă. Apoi o cafea, o ceaşcă de ceai şi gata, o luăm de la capăt.

Timpul potrivit...
Pentru a nu perturba somnul de noapte, o siestă nu trebuie să înceapă prea târziu în cursul după-amiezii.

E foarte bună ora 14: digestia a început, activitatea cerebrală se diminuează, hormonii stresului şi ai vigilenţei scad. Pentru unele persoane, "punctul mort" poate fi în jurul orelor 15.30-16.00, dar atenţie, mai târziu de ora 17.00 este deja prea târziu. Idealul este să o începem imediat după masă şi să îi dedicăm între 45 și 90 de minute.

Și dacă nu reuşiţi să adormiţi, încercaţi cel puţin să vă odihniţi închizând ochii.

Pont: unele persoane reuşesc să se relaxeze foarte bine dacă folosesc o mască pentru ochi.