FII FEMEIE ȘI IUBEȘTE CHIAR DACĂ AI PESTE 50 DE ANI

 

MAI ÎNTÂI, UN PIC DE INDULGENŢĂ FAŢĂ DE NOI ÎNŞINE!

Să recunoaştem că suntem exigente cu noi înşine. Am vrea să fim tinere, frumoase, să arătăm bine, să fim disponibile pentru copii, seducătoare pentru partenerul nostru, eficiente la muncă. Totuşi, aşa un personaj există doar în cărţi... femeia perfectă!
În viaţa adevărată, trebuie să ne obişnuim cu ideea că acest ideal nu aparţine acestei lumi. În anumite zile, ne merge bine pe toate planurile: la muncă, acasă, în cuplu şi, în plus, tocmai constatăm că am scăzut în greutate cu 1 kilogram... În alte zile trebuie să ştim să fim indulgente, blânde cu noi înşine. Acordaţi-vă şi timp pentru a nu face nimic, lucru care pare să fie mult mai dificil pentru oamenii stresaţi, sau potoliţi-vă pasiunile, acceptaţi să vă lăsaţi copleşiţi de vid, singura cale spre serenitate. Ascultaţi-vă instinctul. Spre 50 de ani şi după, trebuie să ştiţi să vă priviţi în faţă.

Partea bună a renunţării 

Renunţăm la silueta de manechin pentru că ne-a ajuns câte regimuri am ţinut, cât ne-au chinuit, renunţăm la jobul infernal după care tânjeam odată, pentru simplul fapt că nu avem chef să ne sacrificăm toată viaţa muncii. Să fim indulgente cu noi înşine înseamnă să ştim care ne sunt priorităţile, care sunt lucrurile esenţiale care ne menţin în viaţă. Restul, cum sunt kilogramele greu de înlăturat, enervările din diverse cauze, trebuie lăsate să treacă... La ce bun să ne facem griji? Ştiţi bine că asta nu aduce niciun folos. Dacă am ajuns în acest stadiu, atunci nu suntem departe de înţelepciune. 
Şi ăsta e un mare câştig.

Faceţi pace! 

• Cu bărbaţii... iubiţi-i fără să aşteptaţi nimic în schimb. Doar pur şi simplu pentru a dărui iubire, pentru a da.  Îmblânziţi-vă, fiţi voi înşivă, lăsaţi-vă seduse fără invitaţii la cinema sau alte tertipuri de genul ăsta.


• Cu mama... Cu cât vreţi să vă revanşaţi mai mult, cu atât nu-i dovediţi nimic. Discutaţi fără să vă răniţi reciproc. Ea ştie că nu veţi fi niciodată o fiică model, voi ştiţi de asemenea la ce trebuie să vă limitaţi.

• Cu copiii... Acceptaţi-i aşa cum sunt. Nu mai încercaţi să-i modelaţi. Învăţaţi să vă separaţi de ei, în timpul weekendurilor, al scurtelor vacanţe sau de sărbători. Şi îndrăzniţi să vă mărturisiţi că asta vă face un mare bine .

CUM PROCEDĂM CU ÎNDOIALA DE SINE

Cele mai deranjate emoţii negative sunt: furia şi mâhnirea. Negativitatea mai subtilă, cum ar fi îndoiala de sine şi învinovăţirea, este la fel de distructivă. Va trece ceva timp până vom şti cum să le oprim.

Ceea ce ne afectează în primul rând şi ne creează disconfort este cultura noastră, cea care ne face să ne ruşinăm de tot ceea ce ne-ar putea aduce prea multă distracţie. Este vechea şcoală ale cărei temelii sunt puse pe baze greşite şi care ne-a învăţat că fără durere nu poţi obţine nimic, "cultură" care-şi arată capul hidos sub o altă înfăţişare.

Una dintre căile principale prin care societatea acordă femeilor un statut inferior (chiar dacă acest lucru nu este făcut în mod conştient) este prin exercitarea controlului social în cadrul familiilor. Nimeni nu poate controla mai bine comportamentul mamei decât copilul ei, fiu sau fiică (şi invers), dar mai ales în cazul în care este vorba de o fiică sau mai multe fiice. Acest fenomen se numeşte "lanţul durerii" mamă-fiică.

Când o mamă începe să se distreze "prea mult", adesea, fiica ei, mai ales dacă este adolescentă sau adult, va încerca să-şi oprească mama să descopere noi căi de a se simţi femeie, de a-şi (re)descoperi senzualitatea, de a dori să aibă o viaţă a ei, plină de împlinire. Când va sesiza această tentativă a mamei ei, fiica va interveni cu siguranţă, făcând-o să se ruşineze, prin cuvinte şi prin fapte. Mai mult de-atât, am observat că în societatea românească există tendinţa generalizată a tinerilor de a-i umili pe cei mai în vârstă, interzicându-le prin orice metode să aibă o viaţă a lor, să se bucure de ea şi, mai mult de-atât, să-i facă să se ruşineze de faptul că încă mai trăiesc şi consumă resursele tinerei generaţii, nu că să îşi mai dorească și ceva pentru ei înşişi -  ceea ce reprezintă, în egoismul lor exacerbat, culmea nesimţirii. O concepţie total retrogradă, care în alte societăţi evoluate, a fost demult depăşită. La asta duce mentalitatea de a deveni sclavul propriilor tăi copii, uitând de tine.

Şi pentru că vă pasă atât de mult de ceea ce gândesc fiicele voastre despre voi, mamelor, vă lăsaţi controlate şi mereu tăceţi în faţa lor. Acest comportament a devenit aproape inconştient şi neanalizat, atât de către fiice, cât şi de către mame. 

Dau un exemplu: o prietenă s-a dus să danseze la o petrecere cu fiicele ei adulte, în jurul vârstei de 25 spre 30 de ani. Prietena mea începuse cu adevărat să se simtă bine şi să se distreze când, cea mai mare dintre fete, i-a spus: "Mamă, nimeni nu vrea să te vadă dansând aşa, devii ridicolă!". Prietena mea s-a simţit ruşinată, jenată, şi s-a aşezat imediat jos. Cam atât a fost distracţia ei, iar după o oră a plecat tristă acasă.

Deci dragele mele, prin controlul exercitat de copiii voştri nu faceţi decât să vă expuneţi unei alte metode de oprimare a femeii în societatea noastră. Acest lucru se petrece sub  ochii noştri datorită (in)culturii şi intoleranţei în propriile voastre familii. Acest lucru ar putea înceta în momentul în care aveţi curajul să vă dezvăluiţi aşa cum sunteţi, cu propriile voastre dorinţe şi aspiraţii, lucru care ar trebui să fie o prioritate pentru voi. Amintiţi-vă că e nevoie de curaj pentru a duce o viaţă sănătoasă şi plină de plăceri! Viaţa este un dar al lui Dumnezeu pentru fiecare în parte. Fiecare are karma lui de dus, lecţiile lui de învăţat şi nu trebuie să dăm explicaţii nimănui despre ceea ce suntem și ce facem.

Impunându-vă propriile voastre dorinţe în faţa copiilor şi chiar a societăţii, contribuiţi la crearea unui nou tipar mental, şi asta nu o faceți numai pentru voi, ci chiar și pentru fiicele voastre, ele putând lua exemplu astfel încât să nu-şi închidă definitiv viaţa când vor avea vârsta voastră. Luptaţi acum şi pentru ele, ca să aibă o viaţă mai bună şi mai deschisă.

Fiicele voastre vor accepta în timp noua voastră personalitate, mai ales când vor vedea că mama lor e mult mai fericită. Vor înţelege că au avut un impuls egoist atunci când au vrut să o împiedice să se distreze şi să se simtă în largul ei. 

Evitarea îndoielii de sine, indiferent de sursa ei, este un act de putere. Înseamnă că ştim din adâncul sufletului nostru că merităm tot ceea ce ne oferă viaţa mai bun, inclusiv să ne afirmăm personalitatea erotică, indiferent de vârsta cronologică. De fapt, adevărata noastră forţă vitală depinde de asta! Să nu fim ipocriţi, ci să o recunoaştem.

Ah! Dragostea... cunoaşteţi un remediu mai bun împotriva timpului care trece? Ne îndrăgostim la 60 de ani şi regăsim emoţiile de la 20 de ani. Nu mai dormim, visăm ziua, râdem din orice...

Această energie valorează cât toate curele de întinerire. Când avem şansa să fim încă îndrăgostite după 10, 15, 20 de ani de viaţă în comun, îmbrăţişarea este ca o revanşă peste timpul care trece.  Ne ştim pe dinafară, ştim ce-i place celuilalt, îndrăznim să întrebăm... nu ne mai jucăm de-a fecioarele înspăimântate, ne afirmăm dorinţele şi nu ne mai e teamă de feminitatea noastră. Sexologii estimează că la 45 de ani femeia trăieşte o nouă adolescenţă; ea se arată mai întreprinzătoare cu partenerul decât înainte cu 10 ani. Spre 50 de ani, micile griji pot apărea şi nu vorbim despre asta nici chiar cu prietenele. În cabinetul medicului ne plângem de o oarecare atrofiere vaginală care strică momentele bune. Este una dintre principalele îngrijorări legate de menopauză. Nivelul de estrogen este foarte scăzut, mucoasa se subţiază. Mai puţin groasă, ea devine mai puţin rezistentă şi nu mai secretă lubrifiantul necesar bunului mers al actului amoros. În paranteză fie spus, pentru remedierea acestui lucru este bună metoda Desilets, dar nu numai. O să mai vorbim despre asta. Puteţi vedea despre ce e vorba aici:

http://www.thedesiletsmethod.com

Un tratament eficient 

Ce să facem? În afara tratamentului hormonal care, restabilind echilibrul, va remedia problema, sunt mai multe tipuri de produse pentru uz local. Creme sau ovule, geluri cu efect afrodisiac, simplu de utilizat şi fără miros, care impregnează mucoasa şi o lubrifiază.

Dar bărbatul? La 50 de ani ar trebui să fie în plină formă. Dorinţa lui rămâne intactă, doar că şi el va avea nevoie de mai mult timp pentru a se manifesta.

Femeia de 50 de ani are nevoie de mai multă tandreţe.
Iată că, dintr-o dată, preludiul are o importanţă foarte mare.

Nu exagerați!

• Trebuie să evitaţi duşurile vaginale, produsele agresive, băile cu spumă parfumate, care ar putea ataca flora vaginală.


• Mai fragil în momentul menopauzei, vaginul trebuie să fie în mod particular protejat.


• Folosiţi un produs conceput pentru toaleta intimă şi unul pentru lubrifiere, dar de preferinţă să fie bio.

Ce te faci daca nu mai există iubire după 50 de ani?

Poţi face dragoste fără să iubeşti pe cineva, deoarece iubirea se prezintă întotdeauna ca o surpriză când nu te gândeşti. Este ceva complet normal, având în vedere atracţia inevitabilă a extremelor care vor să se uneasca. Şi, deşi există unii care ţin morţiş să menţină polii separaţi, există totuşi o chemare naturală şi invizibilă care nu va putea fi înfrânată niciodată. De aceea, dacă există atracţie, avem deja scânteia, aprinderea, care apoi va putea provoca focul. De cele mai multe ori, prima dată apare scânteia atracţiei fizice şi apoi focul dragostei. Nu trebuie să condamnăm acest lucru, este cursul natural al vieţii.

Sfatul nostru: după 50 de ani, cea mai potrivită este tehnica amorului tantric.

Ce diferenţă există între amorul tradiţional şi amorul tantric?

Atitudinea, în fond, şi utilizarea energiei. Conştiinţa pusă într-un plan superior. Este perspectiva furnicii şi cea a acvilei, ceea ce este limitat şi ceea ce e nelimitat...
Furnica vede doar o bucată din drum, la fel ca şi amorul instinctiv care se sufocă prin tensiuni, anxietate existențială şi reprimare; acvila în schimb reprezintă perechea tantrică ce îşi extinde viziunea şi conştiinţa, poate vedea nu doar munţii, ci şi văile ce se află în spatele lor, râurile, arborii... în definitiv, tot peisajul interior.

Aceasta este uriaşa diferenţă între o relaţie obişnuită şi o relaţie tantrică! Tantra trezeşte ochiul interior prin practici speciale, pentru ca într-o prima fază să putem simţi instinctivul, iar mai apoi să putem zbura spre cerul extazului graţie practicii amorului meditativ.

Pentru tantra, viaţa se află în dragoste. În aspectul său iniţiatic avansat, practicarea tantrei are rezultate pozitive şi reale atunci când în prealabil există o purificare a egoului,o abundenţă mai mare de lumină în celule şi în suflet.

Şi încă un sfat: nu vă mai tundeţi ca băieţii. Pentru o femeie senzuală şi sexy la orice vârstă, podoaba capilară e esenţială.

Sunteţi mult mai fermecătoare dacă arătaţi aşa: 

decât aşa:

Este o greşală a femeilor să se "băieţească". 

Să învăţăm de la cele care ştiu să se păstreze feminine şi fermecătoare chiar şi la peste 65 de ani. Să ne mai uităm  ce fac şi femeile din alte culturi şi zone geografice şi să învăţăm de la ele.

Încă un sfat: dacă vreți să aveți mai multă energie sexuală și să fiți mai fertile, umblați mult în fuste și evitați pantalonii, pentru că doar așa vă atrageți energie și forță de la mama pământ.

Calea magică a energiei

"Acolo unde există extaz, există Creaţie;

unde nu există extaz, nu există Creaţie.

În infinit există extaz;

Nu este extaz în ceea ce este limitat."

CHADOGYA UPANISHAD

SUPRAVEGHEAŢI-VĂ SĂNĂTATEA! PROGRAMAŢI-VĂ DIN CÂND ÎN CÂND LA UN COTROL GENERAL!

Speranţa de viaţă a crescut, într-adevăr, dar acesta nu este un motiv pentru a vă lăsa în voia sorţii. Este mai bine să preveniţi decât să trataţi, deci în  acest scop e necesar să
verificaţi în mod regulat, starea de funcţionare a "maşinăriei voastre"...

Iată ce ar trebui să avem neapărat în vedere:

Oasele: osteodensiometria - este un examen radiologic foarte simplu, care nu provoacă durere, permiţându-vă să măsuraţi densitatea oaselor şi riscurile de osteoporoză, afecţiune frecventă în special la femei de peste 50 de
ani. Solicitaţi acest examen medicului generalist sau
radiologului. Programaţi-l la fiecare cinci ani.

Intestinele: testul Hemocult va permite să identificaţi prezenţa sângelui în materiile fecale şi să depistaţi astfel cancerul de colon. E bine să-l faceţi în fiecare an începând cu varsta de 45 de ani şi chiar mai devreme, mai ales în
cazul în care aveţi rude care au suferit de cancer de intestin.

Aparatul genital: Datorită frotiurilor vaginale, s-a redus cu 70 % mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin. Efectuaţi acest test din doi în doi ani începând cu vârsta de 20-25 de ani.

Sânii: mamografia detectează cancerul de sân şi trebuie făcută în mod regulat de către toate femeile care au peste 50 de ani, ba chiar de la 40 de ani pentru femeile "cu riscuri". Această evaluare anuală (şi dublată de o ecografie
la persoanele cu risc) se completează prin palparea la fiecare vizită la medic, dar şi prin autopalpare (care poate fi practicata în mod sistematic de către fiecare femeie cel puţin o dată pe lună).

Fiţivigilentă: acest cancer, care afectează 22.000 de femei în fiecare an, înregistrează o creştere de 2% pe an, fără să ştim de ce. Eu presupun că din cauza hormonilor din alimente, dar este doar o părere personală şi nu pot demonstra eu asta, ci trebuie să se ocupe medicii specialiști.

Inima: analize de sânge complete pentru a măsura nivelul de trigliceride, colesterol şi glicemie şi pentru a preveni accidentele cardio-vasculare. Acest control (care trebuie făcut anual după vârsta de 60 de ani, iar până atunci la fiecare doi-trei ani) este prescris de medicul generalist şi
se face pe nemâncate.

Ochii: prin verificarea tensiunii intraoculare, la oftalmolog, puteţi depista un eventual glaucom, o cataractă sau o degenerescenţă maculară,care vor fi mai puţin îngrijorătoare dacă vor fi tratate imediat.

Urechile: controlul auditiv se face,practic, de la vârsta de 60 de ani, mai ales dacă dăm sistematic televizorul prea tare sau ascultăm multă muzică la căști.

Dinţii: vizita anualăa dentist e obligatorie, cerând stomatologului să ne facă şi un detartraj, indispensabil încă de la cea mai fragedă vârstă.

CONTROL GRATUIT: Pentru orice formă de asigurare medicală, este obligatoriu un control general de sănătate.

RASFĂŢAŢI-VĂ SPATELE!

Durerile de spate încep foarte devreme şi cu timpul se vor agrava. Încă din tinereţe trebuie să ne formăm obiceiuri bune şi să ne construim un spate rezistent.

În mod schematic, spatele este alcătuit din coloana vertebrală (în jur de 75 de cm, cu 32 până la 35 de vertebre)
menţinută între muşchii dorsali (marele dorsal care apropie braţul de corp, trapezul care ridică umărul, romboidul care coboară umarul şi alţi câţiva) şi muşchii abdominali. În principiu, tot acest sistem funcţioneaza foarte bine. 
Cu doua condiţii:

Muşchii abdominali să fie puternici!

Ei sunt cei care susţin corpul. Dacă ei sunt obosiţi, spatele este cel care suportă consecinţele.

Cea mai bună protecţie: abdomene, abdomene şi iarăşi abdomene. Dar practicaţi-le după toate regulile artei: întotdeauna pe un mic covor poros (sau pe o plapumă cu puf, împăturită în două), cu spatele bine întins pe sol. 

Regulă: nu arcuiţi niciodată spatele!

Putem, de asemenea, să practicăm stretching, exerciţii pentru dezvoltarea musculaturii, înot (mai ales pe spate). Atenţie la stilul bras, care vă va determina să vă arcuiţi prea mult (cu excepţia stilului bras scufundat).

Să aveţi întotdeauna o poziţie bună!

Cea de-a doua condiţie: adoptaţi o poziţie corectă pentru activitaţile cotidiene. De exemplu, vă puteţi ridica din pat rostogolindu-vă pe marginea lui, sprijiniţi-vă pe picioare şi 

ridicaţi-vă; aşezaţi-vă păstrând spatele drept şi picioarele uşor depărtate (şi nu încrucişate); aduceţi bazinul puţin în faţă dacă rămâneţi în picioare timp îndelungat (pentru a nu vă solicita mecanic rinichii), urcaţi scările rămânâd dreaptă (şi nu aplecată), sărind val vârtej câte patru trepte; aplecaţi-vă pentru a spăla pe jos sau pentru a înnoda şireturile, şi altele asemănătoare.

Deprinderi bune la toate vârstele!

• Staţi dreaptă.
• Întindeţi-vă cât mai des posibil.
• Practicaţi în mod regulat un sport.
• Purtaţi încălţăminte cu tocuri joase (de la 3 la 5 cm).
• Nu uitaţi de exerciţiile de întindere în timpul unui drum lung cu maşina.
• Faceţi masaje.

Și la final... CONCLUZIILE!

• Viaţa şi sănătatea trebuie păstrate cu grijă. Nu vă petreceţi viaţa făcând o meserie care nu vă place, care vă plictiseşte, care vă ucide. Întoarceţi-vă la studiu dacă este nevoie, indiferent ce vârstă aveţi, dar schimbaţi direcţia, altfel starea sănătăţii va fi cea care va sfârşi prin a vă da de înţeles că nu sunteţi pe drumul cel bun.
• Nu aşteptaţi să obţineţi permisiunea sau sfatul cuiva, ştiţi şi singure ce e bun pentru voi şi ce trebuie să faceţi ca să vă fie mai bine. Acordaţi-vă acest drept de a renaşte, de a trăi din nou, acum şi nu mai târziu, înainte ca vreo boală să vă lovească. Îndreptaţi-vă privirea iubitoare asupra vieţii, deveniţi conştiente de frumuseţea ei, de măreţia ei. 
• Iubiţi viaţa, iubiţi-vă pe voi şi oferiţi-vă posibilitatea de a acţiona şi a vă schimba. Iubirea dă adevăratul sens al vieţii. O să vedeţi că odată cu această schimbare, întreg mediul dumneavoastră de viaţă va deveni mai senin, mai pozitiv, mai deschis sănătăţii. 
• Trebuie să încetaţi să vă credeţi invulnerabile şi să vă acceptaţi imperfecţiunile, să acceptaţi ajutorul şi sprijinul celorlalţi. Iubirea presupune să îi laşi pe ceilalţi să vină către tine. Avem nevoie de ceilalţi precum şi ei au, la rândul lor, nevoie de noi. Iubirea ne redă încrederea, iar aceasta este cea mai mică dintre puterile sale. În caz de boală, iubirea face adevărate miracole. Cel care este înconjurat de fiinţe dragi, care este atins, mângâiat, încurajat, are toate şansele să se vindece mai repede şi mai bine. 
• Dacă iubirea pe care o primim este un dar, cea pe care o împărţim celorlalţi are un efect extraordinar. Multe persoane au reuşit să scape de probleme de tot felul pe care le aveau uitând puţin de sine pentru a-i ajuta pe alţii. Să facem să dispară reţinerile celorlalţi, să îi scăpăm de tristeţe, pentru că toate acestea ne vor ajuta să devenim mai conştienţi şi să mergem înainte pe drumul cel bun al vieţii. Iubirea trebuie să fie întotdeauna în centrul tuturor lucrurilor, ea trebuie să fie centrul raporturilor noastre cu noi înşine, dar şi cu ceilalţi. A acţiona fără tragere de inimă, mergând pe căi care nu ne sunt destinate, înseamnă să alegem sentimentul de vinovăţie, care ne va duce la degradarea sănătăţii în scurt timp. Nu uitaţi că indulgenţa şi toleranţa sunt plăcute atât trupului, cât şi spiritului.
• Oferiţi-vă şansa de a trăi în lumină. Deblocaţi-vă capacitatea de a iubi şi veţi simţi o nouă energie străbătându-vă din cap până-n picioare. Lăsaţi la o parte toate rănile pe care le purtaţi încă din copilarie şi învăţaţi să vă iubiţi aşa cum sunteţi astăzi. Iubirea de sine şi iubirea de viaţă sau de ceilalţi ne fac să fim atenţi la ceea ce se petrece în interiorul nostru, ferindu-ne de lucruri inutile care ne ocupă cea mai mare parte a timpului. Pentru a fi cu adevărat atenţi, trebuie să avem opţiuni clare şi să nu facem concesii în problemele care ne privesc doar pe noi. Nu putem să fim efectiv peste tot în acelaşi timp şi să sperăm că vom fi perfecţi în toate. 
• Răsuflaţi un pic, aveţi dreptul ăsta ! Hai să ne acceptăm impefecţiunile noastre şi pe cele ale celorlalţi, să ne lăsăm timp să trăim, aici şi acum. Copilul din noi ştie să ne poarte spre ceea ce ne place mai mult, ştie să ne oblige să trăim în prezent. Atunci când vom reda copilului din noi locul ce i se cuvine, vom fi de ajutor sănătăţii corpului şi deopotrivă sănătăţii noastre psihice. Deci haideţi să ne regăsim spontaneitatea şi inocenţa, să ne reîntoarcem la entuziasmul copilăriei şi să ne distrăm, să râdem, să cântăm, să dansăm! Nu e nimic greşit în asta, să râzi din toată inima, să te distrezi în cele mai simple şi felurite moduri şi chiar să faci mici nebunii, indiferent de vârsta ta cronologică.

Forget your age and live your life !

Iubiţi-vă suficient de mult pe voi înşivă, iubiţi-i pe ceilalţi suficient de mult, iubiţi viaţa şi veţi avea mereu la îndemână arma cea mai plăcută care există pentru a străbate viaţa şi boala: speranţa. Speranţa şi dragostea ne dau aripi şi, ca şi credinţa, ele mută munţii din loc.
Pe scurt, ele reuşesc să înfrângă multe necazuri.

Desigur, nu ne putem petrece toată viaţa spunând "da", în timp ce în adâncul nostru gândim "nu". Totuşi, extrem de mulţi oameni se reneagă astfel toată viaţa, până ce sunt loviţi de boală. Spuneţi "nu" când gândiţi "nu", aveţi tot dreptul să o faceţi! Din respect de sine, faceţi şi spuneţi ceea ce credeţi.  

Să nu credeţi că veţi fi mai puţin iubită dacă spuneţi "nu", dimpotrivă, stima şi respectul se vor dubla, căci veţi crea impresia unei persoane care ştie ce vrea şi astfel veţi creşte în ochii celorlalţi. Urmăriţi-vă propriile voastre scopuri şi plăceri în viaţă!

Aveţi mereu grijă de voi! Să fiţi iubite!

S î n z i a n a 💜

© Copyright 2015 Max's concept