Translate

14 ianuarie 2018

DESPRE GRĂSIMI BUNE ȘI GRĂSIMI RELE






Colesterolul este coşmarul nedorit al multor oameni care se tem că o îngiţitură de grăsime va determina degenerarea rapidă a vaselor lor de sânge şi alte neplăceri. Dar, în realitate, organismul are nevoie de colesterol.

În nutriţie, alegerea şi folosirea corectă a grăsimilor e foarte importantă şi există o sumedenie de alimente cu un conţinut redus de acizi graşi saturaţi şi în acelaşi timp o cantitate mare de acizi graşi nesaturaţi. Mai mult, toate alimentele conţin ambele tipuri de acizi graşi.


Tot ce trebuie să facem este să alegem legumele, fructele, seminţele, nucile şi uleiurile corecte, şi să evităm sau cel puţin să reducem consumul alimentelor de origine animală, grăsimile şi unturile greoaie, mai ales cele artificiale.

Chiar dacă ești gras, tot ai nevoie de grăsimi !

Grăsimile sunt o cerință necesară pentru menținerea echilibrului corpului. Din punct de vedere chimic, grăsimile sunt o combinație de glicerină și unul sau mai mulți acizi grași. Acizii grași se compun din elemente atomice de carbon, hidrogen și oxigen. 

Da, dar trebuie să mănânci numai grăsimi naturale!

Grăsimile se împart în trei mari categorii:

  1. Uleiuri subțiri, ca cele vegetale, cum ar fi: uleiul de floarea soarelui, uleiul de susan, uleiul de orez, uleiul de șofran, uleiul de nucă și uleiul de măsline.

  2. Uleiuri groase, cum sunt grăsimile animale.

  3. Unsori, cum ar fi margarina, untura și altele.
Corpul are nevoie de lubrifiant ca și mașina !

Una din funcțiile grăsimii este de a lubrifia structura scheletului. Odată cu creșterea fenomenală a consumului de alimente pregătite în ulei și grăsime încinsă, s-a înregistrat o creștere aferentă și alarmantă a numărului persoanelor care au dureri la nivelul încheieturilor, cauzate de uscarea lubrifiantului pentru a le ține suple și flexibile.

Desigur, nu e o crimă să mănânci cartofi prăjiți, mai ales dacă sunt preferații tăi. Problema e să o faci cât mai rar, iar  porția să fie una mică sau cel mult medie. De exemplu, te răsfeți cu o porție o dată la trei sau șase luni. Ce crezi că vei păți dacă mănânci o porție medie de cartofi pai o dată la trei luni?!? Eu te asigur că mai nimic. Dacă ești nemâncător de carne, nu e nici pe departe atât de grav, pentru că serviți simpli, nu sunt atât de nocivi ca atunci când sunt combinați cu preparate din carne sau mai multe feluri de proteine la aceeași masă, cum ar fi șuncă prăjită, brânză și ouă în același meniu. Ce vreau să subliniez e că nu trebuie să devenim fanatici în legătură cu o anumită idee. Dacă anumite alimente sunt nocive unor persoane, nu e neapărat nevoie să dăuneze și altora, pentru că totul depinde până la urmă de stilul general de viață al fiecăruia și de particularitățile propriului organism. 

Totuși, problema e să te asiguri că ții grăsimea în ficat și nu pe șolduri!

Legile chimiei se aplică alimentelor, ca și proceselor digestive. Pentru ca grăsimile pe care le ingerăm să fie digerate, acestea trebuie descompuse în glicerină și elementele atomice ale acizilor grași. Emulsionarea (descompunerea acizilor grași) are loc atunci când bila și sucurile digestive pancreatice livrează elementele atomice necesare, cum sunt sodiul și alte elemente atomice alcaline. După ce sunt emulsionate, produsele sunt transferate către ficat, pentru a fi absorbite și transformate în grăsimi naturale. Așadar, ficatul depozitează și distribuie grăsimi naturale. Însă dacă acestea au fost încălzite la temperaturi mai mari de 50 de grade Celsius, nu vor mai putea fi tratate adecvat de sucurile digestive pancreatice și nu vor mai putea fi utilizate de ficat. Vor fi, pur și simplu, irosite. 

Untura, margarina și alte produse similare, grăsimile, uleiurile, toate au fost supuse unor temperaturi foarte ridicate pentru a le procesa. Prin urmare toată valoarea lor nutrițională constructivă a fost distrusă.

Diferența este că unii își pot permite să irosească câteodată aceste grăsimi bune, completând ulterior cu ceea ce este necesar, alții însă pot suferi, mai ales dacă adoptă o dietă greșită ca stil de viață și nu e ceva ocazional. De exemplu, un vegetarian va completa meniul zilei cu salate de crudități asezonate cu ulei presat la rece, extravirgin, pe când un altul, mâncător de produse animale, va completa meniul cu același tip de produse preferate, adăugând alte grăsimi animale, uitând de multe ori să mănânce cel puțin o porție de fructe pe zi, dat fiind faptul că tot ce e cu carne produce saturație și ține de foame un timp mai îndelungat, de aici rezultând și lipsa poftei de fructe și legume și chiar de apă. Deci efectul unei porții de cartofi prăjiți, de exemplu, poate fi nul la vegetarieni și în același timp o bombă toxică la carnivori.

Combustibilul utilizat de organism este rezultatul hranei pe care o mâncăm, în combinație cu oxigenul folosit pentru a produce combustia. Căldura rezultată din această combustie produce energie.

Elementele atomice fier și sodiu sunt necesare pentru a permite sângelui să utilizeze suficient oxigen pentru arderea completă a carbonului din acizii grași. Dacă această combustie nu e completă, se acumulează cantități excesive de țesut adipos, acolo unde e mai puțin dorit. Același proces afectează și digestia și asimilarea proteinelor și carbohidraților, care sunt deturnați spre formarea țesutului adipos.

Următoarea listă de elemente chimice atomice și sursele lor vă poate fi utilă pentru a consuma acele alimente care respectă necesitățile chimice ale organismului vostru.


ELEMENTE ATOMICE ȘI SURSELE LOR

Oxigen: Respirați adânc pentru a obține gratuit oxigen și beți cât mai multe sucuri proaspete din legume și fructe crude, pentru a obține oxigen organic.

Carbon: Nucile, în special migdalele fără sare, dar nu arahidele (acestea formează acizi în exces). Untul din nuci este foarte bun când este crud, dar nu trebuie încălzit sub nicio formă. În același timp, trebuie avut grijă pentru că râncezește foarte repede. Măslinele și avocado sunt surse excelente de carbon. Untul (nesărat) și smântâna sunt și ele surse bune, dacă nu au fost pasteurizate.

Hidrogen: Morcovii, țelina Apio, spanacul, varza, salata, roșiile, strugurii, afinele, zmeura.

Azot: Respirați adânc și ritmic în spații deschise. Lucerna și alte legume frunzoase verzi sunt surse bune.

Calciu: Migdale (nesărate), morcovi, păpădie, napi, spanac, portocale, lapte de capră (crud) pentru copii, bame, conopidă, roșii, usturoi, păstârnac, toate fructele de pădure, toate nucile (cu excepția arahidelor), mere, caise.

Fosfor: Varza Kale, pătrunjel, ridichi (mari și albe), sparanghel, măcriș, năsturel, varză de Bruxelles, usturoi, varză creață, morcovi, conopidă, dovlecei, castraveți, praz, salată, napi, nuci de Brazilia, nuci, afine, mure, cireșe, smochine negre, portocale, lămâi verzi.

Potasiu: Morcovi, țelină, pătrunjel, spanac, sfeclă, conopidă, praz, usturoi, măcriș, dovlecei, roșii, napi, portocale, lămâi, caise, banane, vișine, curmale, struguri, afine, smochine, pere, piersici, prune, zmeură, pepene roșu, rodii, măsline.

Sulf: Varză de Bruxelles, năsturel, varză Kale, hrean, conopidă, varză, arpagic, usturoi, măcriș, merișoare, zmeură, ananas, stafide, mere, nuci de Brazilia, alune.

Sodiu: Țelină Apio, morcovi, spanac, roșii, căpșuni, ridichi, dovlecei, salată, păpădie, praz, castraveți, sfeclă, napi, mere, caise, pepene roșu, afine, pere, portocale, grepfruit, lămâi, curmale, vișine, struguri.

Clor: Sfeclă, varză, țelină Apio, usturoi, hrean, păstârnac, cartofi dulci, roșii, avocado, curmale, rodii, cocos.

Fluor: Migdale (nesărate), morcovi, frunze de sfeclă, frunze de napi, păpădie, spanac, frunze de țelină Apio, lapte de capră (crud), șvaițer, gălbenuș (crud, frecat cu miere și combinat apoi cu suc de portocale proaspăt), conopidă, varză, năsturel, pătrunjel, castravete.

Magneziu: Morcovi, țelină Apio, castraveți, migdale (nesărate), păpădie, usturoi, praz, varză Kale, salată, roșii, spanac, lămâi, portocale, mere, mure, banane, smochine, ananas, nuci de Brazilia, nuci pecan, semințe de pin, nuci.

Fier: Salată, praz, morcovi, păpădie, ridichi, sparanghel, napi, castraveți, hrean, roșii, migdale (nesărate), avocado, căpșune, stafide, smochine, pepene roșu, caise, vișine, afine, nuci, nuci de Brazilia, mere, struguri, ananas, portocale.

Mangan: Pătrunjel, morcovi, țelină Apio, sfeclă, castraveți, arpagic, năsturel, migdale (nesărate), mere, caise, nuci.

Siliciu: Castraveți, salată, păstârnac, vârfuri de sparanghel (crud), frunze de sfeclă, păpădie, hrean, praz, bame, pătrunjel, ardei verzi, pepene roșu, smochine.

Iod: Varec, salată de mare, morcovi, alge roșii, ananas.

Nu folosiți iodul medicinal, sub formă lichidă, în mâncare sau băuturi! El poate fi folosit doar extern, pentru a testa lipsa de iod din organism, astfel: punem puțin iod pe partea interioară a mâinii, la mijlocul distanței dintre încheietură și cot. Dacă iodul va fi resorbit în totalitate și zona va deveni deschisă la culoare, atunci avem o lipsă de iod.

Aveți grijă că ceea ce vedeți în cratiță ajunge în organism, deci și grăsimea unsuroasă!!!

Constipația este un alt efect al consumului de alimente gătite în multe grăsimi și uleiuri încălzite în exces, mai ales în uleiuri încălzite de mai multe ori, cum sunt cele folosite în restaurante și fast food-uri.

Dacă mâncați des alimente prăjite, este imposibil să vă hrăniți corpul complet constructiv. Grăsimea supraîncălzită afectează funcționarea ficatului, împiedicându-l să folosească corect elementele atomice și moleculare din mâncare.

Grăsimile sunt componente esențiale ale celulelor și ale țesuturilor corpului, dar numai atunci când sunt naturale și nu au fost supuse unor temperaturi excesive. Grăsimile neîncălzite și neprocesate folosite în salate sunt emulsionate și oxidate rapid și complet atunci când sunt digerate și asimilate de către corp.

Grăsimile naturale sunt necesare ca lubrifiant pentru tubul intestinal (cum sunt și pentru lubrifierea întregului corp).

O persoană al cărei corp are un deficit de grăsimi lubrifiante întâmpină dificultăți în eliminarea fecalelor și reziduurilor din organism. Acest lucru se întâmplă și când nu se consumă o cantitate suficientă de legume și fructe, zilnic.

În ceea ce privește valoarea energetică, grăsimile furnizează cu 125% mai multă energie decât proteinele sau carbohidrații. Lipidele sunt valoroase și pentru menținerea echilibrului de vitamine din organism pentru că sunt transportori importanți de vitamine liposolubie: A, D, E și K, dar și a coenzimei Q10, care poate fi absorbită numai în asociere cu lipide, altfel se elimină prin urină.

Dacă doriți o dietă echilibrată, trebuie să luați în calcul toate aceste aspecte și să includeți grăsimile pe care ni le oferă Natura.

Grăsimile naturii nu sunt unsoare!

Lista de mai jos cuprinde câteva alimente în care acizii grași nesaturați depășesc considerabil conținutul de acizi grași saturați. Numerele după fiecare element din lista de mai jos indică proporția de acizi grași nesaturați față de cei saturați. (Exemplu: avocado are de 3.5 ori mai mulți acizi grași nesaturați decât saturați).

Alune de pădure 18
Avocado 3.5
Făină de porumb 7.5
Fistic 8.5
Grâu integral 5
Măsline 8
Mei 2
Migdale 11
Năut 10
Nuci 13
Nuci americane 11
Nuci de Brazilia 4
Nuci negre 15
Nuci pecan 12
Orez 4.5
Ouă 2
Ovăz 3.5
Semințe de dovleac 4.5
Semințe de susan 7.25
Ulei de floarea-soarelui 8
Ulei de măsline 8
Ulei de șofran 11.

Și totuși, nimic nu vă poate face atât de mult rău precum carnea...



Carnea poate fi otravă!

Trebuie spus că nu toți nemâncătorii de carne sunt vegetarieni. Cei care fac tot felul de combinații din soia, tofu, la care adaugă condimente exotice pentru a imita mâncărurile cu carne, mai adăugând și câteva legume gătite  sau care mănâncă mult amidon gătit (diferite aluaturi, foietaje, clătite, cornuri, biscuiți, covrigi, paste, etc.) nu pot fi numiți vegetarieni, ci doar nemâncători de produse animaliere sau doar nemâncători de carne, după caz. 

Vegetarieni sunt aceia care au meniul zilnic format cu preponderență din legume și fructe și care consumă frecvent, dacă nu zilnic, sucuri de fructe și legume crude, proaspete, neprocesate. Deși sunt multe persoane care țin un regim strict, abținându-se de la carne, produse lactate, ouă și chiar miere, declarându-se vegani, sunt puțin dintre ei care mănâncă dietă vegetariană, dieta perfectă a Naturii.

Oamenii, în marea lor majoritate, nu și-au dat încă seama că Natura are o dietă care le va oferi o sănătate de fier, o greutate ideală pentru corpul lor, o speranță de viață mai mare și, nu în ultimul rând, o frumusețe deosebită interioară și exterioară. 

Obișnuința e puternică, iar obiceiurile pot ucide !

Consumul de carne e o deprindere transmisă generației noastre după mii de ani de obiceiuri care nu au niciun temei rațional. Preferința pentru carnea animalelor este o tradiție, iar dacă oamenii nu se întreabă în ce măsură îi ajută pentru sănătate și longevitate, ei o vor mânca în continuare și vor suferi de pe urma ei.

Fiziologic, consumul de carne crește aciditatea corpului. În procesul de digestie și în descompunerea cărnii în aminoacizii săi originali, este generată o cantitate mare de acid uric în organism. Dacă am putea să-l eliminăm imediat, ar face puțin rău. Dar pentru că digestia este lentă, mușchii absorb cantități enorme de acid uric și pe durata unei zile întregi ajung să fie saturați. În cele din urmă, acest acid formează cristale cu vârfuri ascuțite, ca de ac, care produc durerile și disconfortul cunoscut sub numele de reumatism, nevrită, sciatică, nefrită (boala lui Bright) și unele dintre bolile de ficat. 

Friptura cea suculentă e plină de adrenalină otrăvitoare, bacterii și putregai !

Când un animal este transportat la abator, este cuprins de spaimă, așa cum ar fi orice ființă umană în locul său. Glandele suprarenale ale animalului varsă atât de multă adrenalină în corpul acestuia, încât este alterat complet și rămâne astfel și când este mâncat de om. În câteva minute de la moartea animalului, fiecare celulă și țesut din corpul acestuia începe să se dezintegreze.

Ar fi trebuit să se fi înțeles deja ce otravă puternică e adrenalina scăpată de sub control. Atunci când noi înșine suntem furioși sau înspăimântați, glandele acestea devin mai active decât e normal și ajunge în sânge mai multă adrenalină, în funcție de gradul de teamă sau furie. 

Și când te gândești că oamenii și-au crescut enorm consumul de carne, având zilnic, aproape la toate mesele, cel puțin un preparat cu carne sau produse derivate! Pe măsură ce a crescut consumul de carne, a scăzut natalitatea și indivizii au început să aibă probleme cu fertilitatea și potența.

Pentru că omul are obiceiul de a mânca hrană devitalizată, dar supraviețuiește în ciuda acestui fapt, e dificil să convingi lumea că atomii din hrană trebuie să fie atomi vii, organici, dacă sperăm cu toții să ne construim un corp plin de vitalitate, eliberat de boli și suferințe. Este adevărat că mâncătorii de carne sunt în general mai slabi decât vegetarienii, deoarece în perioada de tranziție aceștia din urmă mănâncă aceeași cantitate de hrană ca până atunci, ori acum ei ar trebui să aibă rații mult mai mici decât pe vremea când mâncau hrană devitalizată, deoarece hrana lor a devenit dintr-o dată un concentrat de energie pe care trebuie să o dozeze adecvat.

Am descoperit că cei care au învățat și s-au informat cu privire la motivele renunțării la carne sau la oricare alt aliment nociv, au o motivație puternică de a se abține permanent, indiferent de anturajul în care ajung sau de ostilitatea afișată pe față de unii semeni.

Așa cum viața este dinamică, magnetică și organică, moartea este statică, ne-magnetică și anorganică. 

E nevoie de viață pentru a genera viață, iar principiul acesta se aplică și atomilor din mâncare. 

Când atomii din aminoacizi sunt vii și organici, ei pot funcționa eficient. Când sunt distruși prin uciderea animalului sau gătirea mâncării, constituenții vitali ai aminoacizilor sunt pierduți! Și chiar dacă nu ai prepara carnea, animalul tot a fost ucis până o mănânci tu, chinuit și torturat prin cruzime. De ce să participi la acest genocid planetar, care face din planeta noastră una sinistră în univers, când carnea îți oferă mult mai puțin decât dieta plină de vitalitate pe care ți-o oferă mama Natură!

Animalele își clădesc corpuri mai mari, mai voinice și mai sănătoase din aminoacizii obținuți din vegetație, în timp ce omul o face mâncând carne. Dacă mai e nevoie de dovezi și explicații pentru a putea respinge pretenția ridicolă de a consuma carne, putem căuta animale de povară printre carnivore, dar nu vom putea găsi, pentru că le lipsesc puterea și rezistența necesare. Animalele erbivore însă, începând cu caii, boii sau elefanții și cămilele, au o putere și o  rezistență fenomenale, obținute din consumul de vegetație crudă.

Bineînțeles că fiecare are dreptul de a mânca și a trăi așa cum alege. Tot ce am putut să fac eu, a fost să-mi fac datoria de OM și să vă atrag încă o dată atenția că, până nu renunțați la carne și uciderea animalelor pentru hrană, sunteți pe o cale foarte greșită, care duce spre un drum înfundat din toate punctele de vedere. Omenirea se va autodistruge încet, dar sigur.

Motivațiile spirituale și religioase nu le abordez aici, pentru că am făcut-o deja în alte postări, pe care le puteți găsi pe acest blog, accesând linkurile de mai jos:

DE CE SĂ TE FACI VEGETARIAN PENTRU TOTDEAUNA

CUM AR TREBUI SĂ MÂNCĂM CA SĂ NE ÎNCĂRCĂM ENERGETIC

YOGA NUTRIȚIEI - BENEFICĂ ȘI LA ÎNDEMÂNA ORICUI

UN REGIM DE LEGUME ȘI FRUCTE CA SĂ VĂ ÎNGRIJIȚI SĂNĂTATEA

CUM NE AJUTĂ ANIMALELE SĂ NE ECHILIBRĂM ENERGETIC

Sper ca măcar 10% din cei care au citit toate aceste postări, 
să se trez(v)ească , acum și pentru totdeauna! 

Drum drept și multă lumină!



î z i a n a 💜


Max's concept.

© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aici puteți posta mesajele cu impresii și sugestii pentru blogul nostru