DE CE SE ÎMBOLNĂVESC COPIII

Lumina solară + vitamine + energie = complexul numit VIAŢĂ

Acest secol a fost numit "Secolul copilului" din cauza viului interes care este purtat dezvoltării fizice şi psihice a copiilor.

Privind însă în jurul nostru, ne întrebăm unde sunt aceşti copii radiind de sănătate? Cu siguranţă părinţii lor se străduiesc să crească copii sănătoşi. Peste 8000 de cărţi au fost tipărite în ultimii 25 de ani în întreaga lume referitoare la îngrijirile pe care trebuie să le acordăm copiilor. Dar atunci de ce cabinetele de pediatrie sunt invadate de mii de copii obosiţi, alergici, febrili, anemici, prea slabi sau chiar obezi?

Sănătatea copiilor se situează în medie la un nivel destul de scăzut. Statisticile arată că între anii 1948-1952, în Statele Unite, 52% dintre tineri au trebuit să fie declaraţi inapţi pentru serviciul militar din cauze fizice sau mentale. Asta s-ar putea datora faptului că părinţii lor erau prea săraci ca să le asigure o hrană sănătoasă? Nici pomeneală. Din contră, este vorba de copii privilegiaţi, îndopaţi cu dulciuri ce conţin aditivi chimici, cu prăjituri, îngheţată, ciocolată, gogoşi, siropuri, lapte cu ciocolată, dulceţuri, şi altele asemenea, în loc să fie alimentaţi raţional cu proteine, hidraţi de carbon, grăsimi şi vitamine. 

Primii ani ai copilăriei sunt cei mai importanţi pentru sănătate. Este epoca la care glandele endocrine şi ficatul au cea mai bună capacitate funcţională, dând copilului sănătos exuberanţa sa naturală, energia lui inepuizabilă şi posibilităţile cele mai sigure de eliminare a toxinelor. Oasele lui ar trebui să fie la fel de solide ca ale unui stejar verde, dinţii lui la fel de rezistenţi ca fildeşul, părul des şi strălucitor.

În loc de asta, nou-născutul vine pe lume cu organismul plin de toxine şi cu intestinul plin de meconium (bilă oxidată de culoare negricioasă). De fapt el este atât de toxic, încât chiar şi cu cele mai bune îngrijiri, are nevoie de trei ani pentru a elimina otrăvurile pe care le-a moştenit la naştere.

Natura încearcă să cureţe sângele mamei îndreptând impurităţile sale spre corpul copilului. Primul născut este cel mai toxic şi în general cel mai greu de alimentat şi de crescut.  

Deci, ce trebuie să ştim în primul rând e că: sănătatea viitorului copil depinde de armonia şi echilibrul mamei din perioada sarcinii. 

De exemplu, gravidele care au deficit de vitamina B2 pot naşte copii cu malformaţii. 

Deficitul mare de vitamina B2 se poate datora unei perioade lungi de administrare a anticoncepţionalelor în perioada anterioară sarcinii, dar şi altor factori cum ar fi: tratamentele repetate cu antibiotice, excesul de glucide, tutunul, consumul de alcool, sulfamidele, excesul de estrogeni şi altele.

Substanţele precum: zincul, magneziul, vitaminele B1, C şi B2 sunt esenţiale pentru creşterea armonioasă a fătului. Dezvoltarea creierului viitorului copil depinde într-o mare măsură de cantitatea şi calitatea alimentelor pe care le consumă femeia însărcinată. Vitaminele solubile trebuie să fie aduse în permanenţă, căci organismul nu le stochează, iar carenţa în riboflavină provoacă o întârziere a creşterii fetale sau antrenează anomalii la nivelul sistemului nervos.

Vitaminele B acţionează sinergic: vitamina B2 este implicată în obţinerea de vitamină în formă activă; aceasta, la rândul său, este indispensabilă sintezei de vitamină B3 pornind de la triptofan. Vitaminele B2, B3 şi B12 au acţiune sinergică. În stări de hipovitaminoză B2, cresc necesităţile pentru vitamina B3 şi invers. Vitamina B2 stimulează biosinteza vitaminei B12 de către microflora intestinală. 

Vitaminele B pot fi administrate zilnic ca aport suplimentar, pentru că ele nu se acumulează în organism, excesul fiind eliminat prin urină.

Totuşi, dacă e posibil, e de preferat să le luăm pe cale naturală, din alimente. 

Câteva exemple de surse naturale de vitamine B1 şi B2:

• anason (fructe)
• angelică (rădăcină)
• arahide (frunze)
• arborele de cacao (seminţe, ulei de seminţe)
• ceai chinezesc (frunze)
• cimbru de cultură (partea aeriană)
• cicoarea sălbatică (frunze)
• copacul hrean (lăstari)
• crizantemă corolată (muguri, frunze)
• dud alb (fructe)
• fragi de câmp (fructe)
• fragi de pădure(fructe)
• ginseng oriental (rădăcină)
• gotu kola (frunze)
• hibiscus (frunze)
• lobodă (frunze)
• lucernă (partea aeriană)
• măceş de munte (fructe)
• mărar
• mentă (frunze)
• momordică (frunze)
• mur (fructe)
• nalbă de pădure (flori, frunze)
• nalbă mare (frunze)
• orz (tulpină, sucul plantei)
• ovăz (partea aeriană verde, sucul plantei)
• păpădie (frunze)
• păducel
• salvie
• schinduf (seminţe)
• spirulină
• şofran (stigmate)
• ştir
• traista ciobanului (partea aeriană)
• tarhon (flori)
• urzică (frunze, rădăcină).

NU-ŢI OMORÎ COPIII CU BUNĂVOINŢA!

"Doctore, copilul meu e sănătos?" - iată prima întrebare a aproape tuturor mamelor după ce au născut un copil.

Dacă cea mai arzătoare dorinţă a mamelor este să aibă copii sănătoşi, atunci de ce în majoritatea cazurilor se supraveghează atât de puţin înainte de naştere? Şi de ce, de la vârsta infantilă la vârsta adultă, îşi hrănesc copilul (sau copiii) într-un mod atât de incorect încât sfârşitul inevitabil nu poate fi decât boala?

Pe vremuri, când familiile numeroase constituiau o regulă, cel de-al cincilea, al şaselea sau al şaptelea copil se bucura adesea de o vigoare fizică şi mentală excepţională. Când mama aducea pe lume pe cel de-al zecelea, sau doisprezecelea, aceştia erau marcaţi de deteriorarea şi de epuizarea glandulară a mamei.

Primul copil pune adesea multe probleme mamei şi medicului. De exemplu, un exces toxic de acizi proteici poate fi cauza unor manifestări uşoare, severe sau cronice (în funcţie de concentraţie) de toxemie. Rezultatul unor astfel de condiţii poate fi un cancer precoce sau leucemia (cancer al sângelui), sau alte forme de boli cu tumori maligne. Concentraţii mai mici pot duce la reumatism, la poliomielită, la difterie sau la diferite boli ale pielii. Această teorie a problemelor primului născut este bazată pe cercetările unor medici de elită şi a câtorva autorităţi în domeniul medicinei dietetice.

Simptomele cele mai frecvente ale bolilor copilăriei sunt: oboseala, tulburările respiratorii, greţurile şi febra.

Ele arată că:

• sângele este încărcat cu otrăvuri;
• ficatul este incapabil să le oxideze şi să le neutralieze complet;
• acidul toxic este dirijat către o ieşire la nivelul pielii sau a membranelor mucoase.

Germenii, viruşii şi alte microorganisme sunt în general prezenţi, dar numai ca paraziţi care se hrănesc cu deşeuri toxice. Louis Pasteur este cel care a elaborat teoria asupra germenilor care ar sta la baza bolilor, iar Beauchamp, un contemporan al lui Pasteur, a susţinut cu fermitate că mediul chimic cu care se hrănesc germenii are o importanţă cel puţin egală.

Trebuie să alegem între două cauze: sau mediul toxic, datorat unui mediu necorespunzător de a trăi şi de a se hrăni, sau un misterios micro-organism, ce se ascunde într-un ungher întunecos se aruncă dintr-o dată asupra victimei inocente. Conform acestei ultime teorii, vindecarea depindea de distrugerea acestor microbi.

Discutând despre germeni şi boli, trebuie să nu uităm că hrana pe care o găseşte este la fel de importantă ca şi germenul însuşi. Fără hrană obligatorie, germenul nu poate trăi şi distruge. Această explicaţie a bolii serveşte pentru a ilustra importanţa deşeurilor toxice, moştenite sau dobîndite, precum şi raporturile lor cu bolile copilăriei.

Răspunsul la întrebarea: "De ce se îmbolnăvesc copiii?", poate fi sintetizat astfel:

1. Corpul mamei nu era un mediu convenabil pentru copil deoarece organismul ei era invadat de deşeuri provenind dintr-o hrană incorectă, din reziduuri de medicamente, de cafea, de otrăvuri, de tutun şi de alcool.


2. În timpul creşterii, copilul este hrănit incorect, petrece prea mult timp în faţa televizorului şi nu face destul exerciţiu în aer liber.

Adevărata sănătate nu începe în copilărie, ci în pântecele mamei !

ALIMENTAŢIA NOULUI NĂSCUT

Indigestia este cea mai stânjenitoare dintre toate problemele de alimentaţie infantilă. Principala ei cauză este o bilă toxică, care este acidă în loc să fie alcalină. Simptomele sunt: gaze, colici, durere, nervozitate şi insomnie. Este important pentru mamă să cunoască originea şi cauza acestei bile toxice (de culoare verde în loc de galben auriu) pentru a înţelege mai bine tulburările sugarului.

Sângele care serveşte drept hrană fătului este menţinut pur prin acţiunea a trei filtre:

• primul este ficatul mamei,
• al doilea este membrana care-l înconjoară şi care acţionează ca o a doua linie de apărare împotriva materiilor toxice care circulă către copil, 
• al treilea este propriul său ficat pe care îl traversează sângele venit prin cordonul ombilical înainte de a intra în circulaţia generală a corpului său.

Bila toxică ce rămâne în ficatul sugarului va fi eliminată treptat în primii trei ani de viaţă. La intervale regulate, bila verde se varsă în intestin pentru a fi eliminată. Atunci când are loc acest proces, apar toate simptomele indigestiei infantile. Laptele se încheagă şi îl găsim în materiile fecale sub formă de cocoloaşe întărite. Făinurile şi zaharurile fermentează, provocând gaze, colici şi violente dureri intestinale. Chiar şi cel mai bun lapte matern este digerat prost. Responsabilitatea revine chimiei ficatului sugarului şi nu hranei absorbite. Prea des atenţia este concentrată asupra regimului alimentar al sugarului şi nu asupra procesului chimic din organismul său. Drept urmare, o cantitate uluitoare de preparate sunt propuse ca hrană pentru sugarul bolnav. De obicei sunt încercate unele după altele şi, dacă copilul nu moare din cauza lor, el va reuşi să elimine suficientă bilă toxică pentru a fi capabil să digere produse comerciale pregătite sintetic, ultimului folosit acordându-i-se meritul de a fi fost produs vindecător.

Nu există decât un singur aliment natural pentru copil: LAPTELE. El trebuie să fie pur, proaspăt şi nealterat.

Laptele matern este întotdeauna cel mai bun, cu condiţia să nu fie toxic. Urmează apoi  laptele de capră şi laptele de vacă, la care trebuie să se adauge apă şi zahăr pentru a se apropia cât mai mult de compoziţia laptelui matern.

Laptele care a stat 24 de ore, fie chiar şi la frigider, a pierdut multe dintre calităţile lui folositoare. Cu cât este mai tratat şi mai încălzit de multe ori, cu atât valoarea sa nutritivă scade. Vitaminele naturale nu pot fi niciodată înlocuite cu vitamine sintetice.

Pasteurizarea, deşi păgubitoare, nu este cu adevărat nocivă pentru că anumite calităţi rămân neschimbate. Necesitatea pasteurizării este un atribut plătit vieţii citadine. Laptele fiert, conservat, uscat sau praf păstrează o valoare nutritivă foarte mică.

Pe măsură ce creşte şi se fortifică, copilul dispune de mai multă energie pentru eliminarea toxinelor, iar acestea sunt expulzate prin ficat împreună cu bila. O bilă normală este compatibilă cu toate felurile de alimente care se pot găsi în intestin. O bilă anormală sau toxică produce un efect iritant asupra delicatului perete intestinal. Deoarece bila toxică împiedică digestia normală a proteinelor, zaharurilor, făinurilor şi grăsimilor, simptomele alarmante ale indigestiei nu întârzie să apară sub formă de gaze, colici, constipaţii sau diaree, instabilitate nervoasă sau agitaţie generală.

În faza acută a crizei biliare nu este posibilă niciun fel de digestie şi este preferabil ca alimentaţia să fie redusă la apă distilată, ceaiuri din plante, sucuri de fructe diluate, supă din legume alcaline, excluzându-se orice zeamă de carne.

Acest regim trebuie menţinut între una şi trei zile. Când criza a trecut, sugarul va fi alimentat cu lapte de vacă crud, diluat într-un volum egal de apă.

În primele 6 luni de viaţă, sugarul trebuie să primească cel puţin 500 grame de lapte în 24 de ore. Pentru sugarii hrăniţi cu biberonul, laptele trebuie diluat cu apă distilată. Dacă laptele îndulcit este tolerat, zahărul brut şi mierea sunt de preferat siropurilor sintetice, melaselor, lactozelor sau glucozelor comerciale. Dacă zahărul produce gaze şi colici, erupţii şi agitaţie generală, va trebui eliminat din regim până în momentul în care reacţia bilei devine mai normală. Făinurile şi grăsimile sunt întotdeauna digerate greu în primul an de viaţă, fapt pentru care trebuie evitate, şi chiar şi apoi, dacă persistă semnele de indigestie.

Diluţia corectă a laptelui şi numărul de mese sunt o artă care solicită îngrijirile constante ale unei mame atente. Se poate să fie nevoie de o variaţie constantă a proporţiilor de lapte şi apă. Singurul criteriu este atitudinea şi reacţiile sugarului.

Este bine ca mama să ştie că, odată cu timpul, bila îşi pierde toxicitatea şi simptomele de indigestie se atenuează. Zaharurile, sucurile, fructele şi legumele sunt atunci tolerate şi uşor digerate.
Este periculos să se încerce stoparea crizei biliare cu ajutorul produselor chimice şi al medicamentelor. Colaborarea cu natura va ajuta sugarul să elimine produsele toxice pe care le-a moştenit.

Tratamentele paleative temporare riscă să influenţeze negativ sănătatea viitorului copil şi să-i deformeze dinţii şi oasele. Răbdarea, îngrijirile atente şi hotărârea eroică de a suporta unele perturbări ale orelor de masă şi de somn, vor fi mărinimos recompensate prin satisfacţia de a avea un copil sănătos, frumos şi voinic.

 

Sănătatea copilului după legile divinității

De materia pură sau impură de care dispune mama depinde copilul sfânt sau criminal pe care îl va aduce pe lume. În procesul de concepere a unui copil, divinul nu participă, fiind un proces inferior. Divinul intervine mai târziu, după naștere, când copilul se diferențiază ca materie și spirit. Cât e doar materie, nu există nimic superior.

De ce moare omul? Pentru că nu a fost creat în acord cu legile naturii.
Când se distruge o casă? Când nu a fost construită conform regulilor tehnice ale construcțiilor.

Astfel, dacă copilul este conceput în condiții nefavorabile, nu va trăi mult. Prima influență pentru om vine de la mamă și de la tată. Din momentul în care copilul se află în burta mamei, mama îl influențează prin gânduri, sentimente, acțiuni. Copilul în devenire depinde mai ales de viața spirituală a mamei. Hrana folosită de femeia însărcinată are mare importanță pentru dezvoltarea copilului, ca și cea după naștere.
O mamă care vrea să aducă pe lume un copil bun, inteligent și sănătos, trebuie să aibă permanent în minte ideea că așa cum și-l dorește, așa va veni pe lume. De mamă depinde cum vor fi copiii. Orice femeie care vrea să devină mamă, să aibă un copil slujitor al lui Dumnezeu, nu trebuie să admită niciun sentiment rău în inima ei, niciun gând negativ în minte, nicio tentație în suflet, niciun act distructiv. În timpul sarcinii, femeia devine extrem de impresionabilă și, din această cauză, totul este înregistrat de copil. Știind aceasta, va evita să întâlnească oameni cu probleme, cu defecte fizice sau psihice. Bărbatul și femeia care trăiesc în puritate și iubire aduc pe lume copii sănătoși, plini de energie, bunătate și iubire.

În timpul sarcinii, femeia va avea în minte și în inimă dorințe și gânduri pure, ca să nu polueze sângele copilului cu energii negative. Dacă îi transmite sânge impur, copilul va suferi consecințele întreaga sa viață. Se vor întreba unii de ce copilul acesta e palid și bolnăvicios! Viciile părinților i se transmit copilului prin sânge. Cât trăim în această lume, nu putem scăpa de condițiile propice transmiterii defectelor.

În timpul sarcinii, viitoarea mamă trebuie să-și aleagă foarte bine hrana și să mănânce întotdeauna bine dispusă. Ea își va învăța copilul aflat încă în uter cum să se hrănească în viitor. Hrana îl creează pe om, poate să-l înnobileze, dar și să-l degradeze. Pe de altă parte, femeia însărcinată n-ar trebui să accepte să mănânce în condiții proaste!

Este foarte benefic să se exerseze respirația profundă, gândurile și sentimentele pozitive. Deoarece femeia însărcinată este foarte impresionabilă, sensibilă și are multă imaginație, este necesar ca ea însăși și cei apropiați să trăiască în armonie și în cele mai bune condiții, pentru ca imaginile create, ocupațiile și emoțiile exprimate să fie cele mai bune posibile. Pentru aceasta, femeia însărcinată va face plimbări matinale, mai ales când răsare soarele, ca să privească imaginile frumoase ale zorilor, sau grădinile pline de flori parfumate, în livezi sau pe câmp. Orice loc în care viața este foarte prezentă și în evoluție va fi benefic.

Pentru femeia însărcinată, puritatea fizică și interioară este o condiție esențială. Unde va găsi cea mai mare puritate? În natură, lângă izvoare, pâraie, râuri, lacuri. Apele cristaline exprimă viața în cea mai mare puritate a ei. Serile înstelate, liniștite, agreabile, sunt și ele imagini de neînlocuit pentru viitoarea mamă.

Cea mai mare nenorocire pentru femeile din zilele noastre este avortul. Dacă vrea să fie creștin, omului nu-i este permis să avorteze copiii, care vin din intelectul, măruntaiele și inima lui. Vă apare un gând bun și vă ziceți: ”Îl voi elimina!” Îl respingeți, dar, pe urmă, sunteți bolnavi! E mai grav să avortezi un gând bun decât să ai unul negativ.

Gândurile rele care vă chinuie astăzi sunt copiii, gândurile și dorințele avortate din trecut. Acum, vă frânează inițiativele și prosperitatea. De aceea, pe viitor, nu avortați și rugați-l pe Dumnezeu să vă ierte pentru proasta folosire a gândurilor și dorințelor bune, pentru distrugerea tuturor copiilor voștri.

Femeile care vor să scape de sarcină nu știu că violența fizică pe care și-o administrează are consecință și pe plan spiritual. Avortul este de zece ori mai periculos decât nașterea unui copil. Natura este inteligentă și o răsplătește pe fiecare femeie. De fiecare dată când aduce pe lume un copil, femeia se regenerează și devine mai inteligentă. Cea care avortează pierde din energiile inimii și din forțele fizice.

După naștere, legătura interioară dintre mamă și copil continuă, chiar dacă în alt fel. Un copil pe care mama nu l-a purtat în brațe și nu l-a hrănit la sân pierde ceva esențial și prețios. Între dublul eteric al mamei și cel al copilului există o legătură foarte puternică. De aceea, până la 14 ani, mama și copilul trebuie să trăiască împreună.

Laptele mamei și suptul au o mare importanță pentru copil nu prin calitatea și cantitatea laptelui, ci prin forța magnetică degajată de la sânul stâng și de la sânul drept al mamei în momentul alăptării. Rezultatul nu e același dacă îl hrănește altă femeie. Mama care dă sân copilului ei trebuie să fie în cea mai bună dispoziție și deloc furioasă.

Copilul care nu e alăptat de mama lui nu poate deveni om adevărat, nici geniu, nici sfânt. Cât timp mama își hrănește copilul la sân, cel puțin un an, trebuie să ducă o viață pură, fără să-și permită niciun gând negativ. Nimic nu trebuie să-i întrerupă liniștea sufletească și calmul, căci, înfuriindu-se de câteva ori pe zi, poate să-l otrăvească pe copil prin lapte în câteva ore. Laptele matern conține forțe și energii inteligente care nu se găsesc în niciun alt aliment. Dacă mama este sănătoasă, cu cât își alăptează mai mult copilul, cu atât va fi mai bine. Copiii care au fost hrăniți la sân unu, doi sau chiar trei ani, vor fi mai sănătoși, și sănătatea îl face pe om mai bun.

Fiecare mamă trebuie să știe cum să-și vindece copilul și cum să-i acorde primul ajutor. În caz de febră sau de probleme digestive, să i se dea întâi ulei de ricin, apoi să i se dea să bea câteva cești cu lapte cald, după aceea, să i se dea o supă de cartofi fără grăsime. Este și primul lucru ce trebuie făcut pentru un bolnav. Dacă întrebați de ce trebuie să bea apă caldă, răspunsul este simplu: hrana lasă pe pereții stomacului grăsimi și reziduuri care împiedică o bună digestie, iar apa caldă le dizolvă și regularizează procesul digestiv.

Dacă copilul este anemic, dați-i mai multe pere și castraveți. Dacă are caracter recalcitrant, dați-i mere. Dacă este lipsit de noblețe sufletească, dați-i cireșe. Asigurați-le copiilor voștri hrană proaspătă, formată în mod esențial din fructe. În viitor, educația copiilor va avea ca temă principală cum să-și controleze starea sistemului digestiv. Un sistem digestiv sănătos asigură normalitatea sistemului cerebral. Când cele două sisteme sunt sănătoase, sistemul respirator funcționează și el bine. Acestea sunt cele trei principale sisteme care regularizează gândurile și sentimentele omenești. Dacă funcționează corect, omul este capabil să ofere o bună exprimare gândurilor și sentimentelor.

Un copil hrănit cu pâine coaptă pe jăratic are posibilități mai bune să devină o ființă excepțională decât un copil hrănit cu ciocolată, prăjituri și dulciuri.

Copiilor care se îmbolnăvesc des faceți-le frecții în spatele urechilor, unde se află centrul vitalității. Aceste masaje îi conferă mai multă suplețe și rezistență organismului.

Dacă un copil a fost bolnav mult timp, primul lucru ce trebuie făcut după ce se însănătoșește va fi să-l spălați bine, să-i schimbați toate hainele și să le ardeți pe cele vechi, folosite în timpul bolii. Nu dați niciodată haine impregnate de stări maladive și negative copiilor săraci sau oamenilor străzii, ele trebuie să fie arse. Dați-le săracilor haine noi sau nepurtate.

Dați-i unei persoane să mănânce boabe de grâu uscat și îi veți vedea transformarea. O mamă poate să aplice aceeași metodă 1 - 2 zile, până la o săptămână, dacă copilul e neascultător.

Dacă un copil e capricios, dificil, încăpățânat, trebuie ca mama să-i dea întotdeauna două nuci. Numărul doi e magnetic. Dacă copilul are temperament instabil, dați-i trei nuci sau trei mere, căci numărul trei se bazează pe legea echilibrului. O mare cantitate de nuci poate să provoace efecte nedorite, căci conțin mult iod. Dacă vreți să dezvolte simțul echității, dați-i copilului patru nuci. Pentru dezvoltarea sentimentelor în general, dați-i cinci nuci, iar pentru simțul religios, șapte. Tot șape nuci se dau pentru inteligență critică și filosofică.
Nu dați niciodată copiilor mai mult de nouă nuci.

Să vă fie de folos!

S î n z i a n a 💜

Articol inspirat din cartea Dr. Henry G. Bieler: "Alimentele, miracolul vindecării".

Maestrul Peter Deunov - ”Pentru copii”.

Pe această temă vă recomandăm și articolul din linkul de mai jos:

Cum ar trebui conceputi viitorii copii pentru o lume mai bună

Max's concept.

© Copyright 2015 MAX'S CONCEPT