DE CE SA TE FACI VEGETARIAN PENTRU TOTDEAUNA

NU E FRUMOS SĂ MÂNCĂM ANIMALE

Reverendul Martin Luther King Jr. a spus odată: 

"Într-o bună zi, absurditatea credinţei aproape universale în exploatarea animalelor şi transformarea lor în sclavi va deveni evidentă. De abia atunci ne vom descoperi sufletele şi vom merita să împărţim planeta cu ele."

Cu cât trece mai mult timp de când am renunţat să mai mănânc carne, cu atât realizez, din ce în ce mai mult, cât este de neiertat faptul oamenii mănâncă animale. Este patetic, trist, terifiant şi complet nenecesar. De altfel, de când eram mică am refuzat carnea, dar a trebuit să încep să o mănânc că aşa era "normal". Ulterior am constatat că "normalul" e relativ pe planetă şi că multe programe ce le-au fost inoculate în mod greşit oamenilor ar trebui corectate, ca să putem evolua cu toţii spre ceea ce trebuie să fim. Am constatat ulterior că şi alţi copilaşi opun rezistenţă ca şi mine la mâncatul cărnii, iar mamele lor trebuie să ducă adevărate lupte de lămurire cu ei sau chiar să-i păcăleasca cumva să înghită bucăţelele de carne. În loc să ne corectăm erorile noastre, încă le virusăm şi copilaşilor programele corecte cu care au venit din Cer, de la Creator, odată cu energia curată a sufletului. Pentru cei care nu cred în Creator, pot trece cu vederea aceste pasaje. Esențialul contează.

Toţi copiii iubesc animalele şi nu-şi explică în sinea lor de ce oamenii mari le ucid şi apoi le prepară corpurile ca să le mănânce. Este un act de canibalism pe care energia crudă şi pură a copilului o respinge.

Ştiaţi că oamenii ucid peste 60 de miliarde de animale în fiecare an? 60 de miliarde!!! 
Pentru a avea o idee a ceea ce înseamnă asta, vreau să vă gândiţi la următorul aspect: un milion de secunde este echivalentul a 13 zile. Un miliard de secunde este echivalentul a 33 de ani. Sau dacă vreţi, toate animalele măcelărite şi mâncate în fiecare an ar acoperi de 2.5 ori distanţa de la Pământ la Lună şi înapoi. Este un masacru absolut în numele dependenţei nesăturate de mâncare nesănătoasă. Este o imagine a egoismului, aroganţei şi ignoranţei, dincolo de cuvinte.

Şi cu cât ştim mai mult, cu atât totul devine mai rău. S-au scris sute de cărţi despre tortura la care sunt supuse animalele şi s-au făcut alte sute de filme documentare.
Pe scurt, animalele crescute în fermele industriale duc o viaţă mizerabilă, îndurând dureri sfâşietoare. Este ceva total de necrezut. Existenţa lor este controlată de la naştere până la moarte. Sunt tratate ca nişte mărfuri, nu ca fiinţe vii şi simţitoare. Puii crescuţi pentru carne sunt manipulaţi să crească atât de mult şi de rapid, încât milioane dintre ei mor de infarct la vârsta de numai câteva săptămâni. Ei au parte de dureri groaznice, deorece picioarele lor nu le pot susţine corpurile greoaie.

Milioane de alte animale, precum viţeii crescuţi pentru carne, purceluşele folosite pentru reproducere şi găinile exploatate în producţia de ouă sunt înghesuite în cuşti cu gratii atât de înguste încât de abia se pot mişca- întreaga lor viaţă este petrecută într-un ţarc care nu le permite nici măcar să îşi întindă un picior sau o aripă. Animalele sunt mutilate în mod obişnuit fără calmante: purceilor li se taie coada, la fel şi unora dintre vaci, găinilor li se taie ciocul, curcanilor li se taie degetele de la picioare şi o parte din cioc, iar purceii şi viţeii masculi sunt castraţi. La abator liniile de ucis merg repede, iar animalele (în special puii) nu sunt asomate corespunzător, astfel că sunt frecvent dezmembrate şi arse în timp ce sunt conştiente.

Acestea sunt doar nişte detalii sumare legate de cruzimea extraordinară de care oamenii dau dovadă în măcelul a peste 60 de miliarde de fiinţe blânde şi inocente anual. Ne putem imagina grozăvia pe care Dumnezeu o vede permanent pe pământ. Oamenii nu plătesc nici pe departe răul pe care îl produc.

Întrebaţi-vă, când mâncaţi un animal, nu sunteţi responsabili de fapt de această tortură? E adevărat, din punct de vedere legislativ, nu există legi care să protejeze aceste fiinţe, nicăieri în lume.

Dar dacă te-ai obişnuit cu imaginea ta din oglindă, cineva care nu te-a văzut de mult timp va fi uimit să constate degradarea şi urâţirea ta în timp şi acest lucru se datorează 90% faptului că mănânci carnea altor fiinţe de pe planetă, iar pentru asta le ucizi, încărcându-te negativ şi din punct de vedere energetic. La bătrâneţe, dacă o să mai poţi umbla singur pe stradă, vei merge foarte greoi şi eventual ajutat de vreun baston, pentru că toate acele corpuri energetice ale animalelor mâncate de tine te apasă tot mai greu. Dar ţi-ai făcut-o cu mâna ta.

În acest moment, persoana care poate opri măcelul acestor animale eşti chiar TU. Tu şi familia ta!

Am putea învăţa multe de la copii dacă am fi mai atenţi. Copiii nu înţeleg de ce oamenii ucid şi mănâncă animale. Ei iubesc toate animalele în mod egal, de la hipopotam la cal, de la purcel la vacă. Cea mai plăcută călătorie a lor e undeva unde pot vedea animale. Cărţile lor favorite, de asemenea, sunt cele care conţin poveşti despre animale. Cărţile lor de colorat preferate sunt tot cu animale.

Dacă le spui atunci că oamenii mănâncă purcei, vaci şi pui sub formă de cârnaţi, fripturi, pulpe, hamburgeri şi hot-dog, o sa-i vezi cât de trişti şi confuzi devin. Dacă o să-i întrebaţi, or să vă spună că ei nu vor să ucideţi animalele, pentru că animalele sunt drăguţe şi nu înţeleg de ce oamenii mănâncă miei şi gâşte şi văcuţe şi purceluşi şi pui şi peşti.

Oameni buni, nu mai mâncaţi animale!

Respectaţi-vă principiile şi în ceea ce priveşte alimentaţia. Mâncaţi vegetarian şi renunţaţi la ucidere!

SUNTEM ERBIVORI

De câte ori aţi auzit această replică:  "Strămoşii noştri au mâncat carne, deci de ce să consumăm noi numai plante?" 

Sau pe aceasta: "Dacă nu ar trebui să mâncăm carne, de ce au făcut-o oamenii timp de sute de ani?"

Aceste afirmaţii nu sunt în mod tehnic minciuni, dar nici nu reprezintă o imagine exactă. Doar unii dintre strămoşii noştri au mâncat carne, dar acest aspect este doar o parte dintr-o poveste mult mai complexă, care include mii de ani de evoluţie culturală şi biologică.

Adevărul este următorul: doar pentru că putem să mâncăm carne, nu înseamnă şi că ar trebui să o facem.

Pentru oamenii din preistorie, carnea a reprezentat un pachet concentrat de calorii care le-a servit drept combustibil pentru stilul lor de viaţă incredibil de intensiv în muncă, în timpuri în care lipsa hranei era ceva obişnuit.

După cum spune expertul în nutriţie John McDougall: "Un eschimos tradiţional din regiunile arctice, care trăia într-un climat de gheaţă, putea arde peste 6000 de calorii zilnic doar pentru a se încălzi şi a căuta hrană. Sursele de produse de origine animală: peşte, morsă, balenă şi focă din mediul său local, erau cele mai practice metode de a îndeplini necesităţile acelor împrejurimi riguroase". Cu toate astea, viaţa modernă, cu birourile, maşinile şi încălzirea centrală nu impune în niciun caz aceleaşi cerinţe asupra organsimului uman. Din acest motiv, acele pachete concentrate de calorii nu mai au sens, explică dr. McDougall. "Eschimoşii moderni, care trăiesc în case încălzite, care conduc maşini cu climat controlat şi care consumă încă o alimentaţie bogată în carne, au devenit unii dintre cei mai graşi şi bolnavi oameni de pe pământ.

Dacă nu mai este nevoie să mâncăm carne, de ce au evoluat corpurile noastre astfel ca să o poată consuma? Adevărul este că nu au făcut-o într-o manieră eficientă şi sănătoasă, fiindcă anatomia noastră este similară cu a erbivorelor, nu cu a carnivorelor.

Iată analiza dr. Milton Mills, expert în anatomia corpului uman, în această privinţă: 

GURA. Gura speciilor care consumă carne e compusă dintr-un maxilar cu un punct de joncţiune simplu şi puţină musculatură. Oamenii au buze mari şi bine dezvoltate şi un maxilar cu musculatură puternică ce se poate mişca atât faţă-spate, cât şi dintr-o parte-n alta, pentru a ajuta în muşcarea şi zdrobirea alimentelor vegetariene. Oamenii au incisivi în formă de lopată şi molari pătraţi, turtiţi, potriviţi pentru a mesteca şi a pisa, nu pentru a sfâşia. Caninii noştri sunt scurţi şi rotunjiţi, opuşi celor în formă de pumni ai carnivorelor.

SALIVA. Saliva oamenilor este plină de alfa-amilază. 

STOMACUL. În cazul speciilor care consumă carne este mare în raport cu dimensiunea corpului, un cazan clocotind de acid extrem de concentrat, urmat de un intestin scurt, drept şi relativ simplu. Stomacul lor trebuie să fie mare deoarece animalele consumatoare de carne mănâncă destul de rar, iar când o fac este necesar să se sature dintr-o dată şi să digere ulterior. Lichidele stomacale foarte acide sunt folosite pentru a dizolva cantităţile ridicate de bucăţi de oase şi muşchi pe care carnivorele le înghit, dar şi pentru a omorî bacteriile din carnea intrată în putrefacţie, care altfel ar ucide animalul. Intestinele sunt create pentru a elimina carnea repede din sistem înainte de a începe să putrezească.

Stomacul uman, similar cu cel al speciilor care nu consumă carne, este mic, prezentând numai o aciditate moderată, pentru că digestia cerealelor, fructelor şi legumelor este o sarcină care necesită mai puţin efort. Intestinele noastre sunt lungi şi spiralate, cu o digestie lentă, care permite organismului să desfacă încet alimentele şi să absoarbă mai mulţi nutrienţi din ele. În mod crucial, intestinele noastre lungi au o structură saculată, găsită doar în cazul erbivorelor. 
Pentru că în stomacul omului nu e atâta aciditate ca în cazul animalelor carnivore pentru a măcina bine carnea, dar și pentru că intestinul gros e lung și sacular, pot rămâne resturi din bolul înghițit chiar și după ce digestia e completă. Aceste resturi pot rămâne lipite de peretele intestinului gros în acele riduri adânci pe care le are, dând naștere în timp paraziților. Astfel, din resturile de materie provenită din carne, se vor naște paraziți chiar în interiorul corpului, nefiind neapărată nevoie să-i introducem din exterior. Acești paraziți vor produce în timp grave îmbolnăviri. Niciun alt rest de aliment nu produce paraziți (viermi, larve sau alte forme microscopice cunoscute și necunoscute încă) în afară de țesuturile din carne în care a rămas cât de puțin sânge uscat (din capilare, de exemplu). 

FICATUL. Ficatul carnivorelor elimină 100% din colesterolul intrat în organism prin consumul de carne (să ne amintim că, colesterolul dăunător, se află doar în carne şi în produsele de origine animală). Ficatul oamenilor nu este deloc eficient în a gestiona colesterolul introdus în organism, ajungându-se la depunerea acestuia în interiorul arterelor (proces numit ateroscleroză) şi ulterior la atac de cord. 

NEVOIA DE ANUMITE VITAMINE. Animalele au tendinţa să evolueze în relaţia cu hrana existentă. Carnivorele nu au putut obţine acidul ascorbic (vitamina C) din alimente, (deoarece se găseşte exclusiv în produsele vegetariene), aşa încât au evoluat şi îl sintetizează direct în organismul lor. Oamenii, care au mâncat dintotdeauna plante nu au această abilitate şi trebuie să obţină vitamina C din alimentaţie.

APENDICELE. Existenţa apendicelui ne indică faptul că omul a fost prevăzut erbivor. La animalele erbivore, apendicele e foarte mare şi el are rolul de a digera celuloza. Datorită evoluţiei omului în felul în care a făcut-o, apendicele lui s-a atrofiat pentru că nu şi-a mai îndeplinit rolul.

Deci consumul de carne nu este o necesitate biologică la oameni.

Dar de ce au făcut-o strămoşii noştri?

Deşi unora le place să îi prezinte ca pe nişte locuitori în peşteri care purtau bâte şi care se ospătau din mastodonţi şi mamuţi, adevărul e că alimentaţia lor a variat mult în funcţie de perioada în care au trăit. Primii oameni de pe planetă se hrăneau exclusiv vegetarian, şi numai mai târziu au devenit culegători-vânători, incluzând şi carnea în dieta lor. Ulterior, odată cu apariţia agriculturii acum 10.000 de ani, strămoşii noştri nestatornici s-au reîntors către alimentaţia exclusiv vegetariană, lucru observabil în era feudală japoneză.

Istoria ne arată că oamenii au fost oportunişti din punct de vedere al alimentaţiei, urmând mai degrabă direcţiile dictate de mediu decât ce le dictează biologia.

Autorul de succes şi zoologul Desmond Morris, în cartea sa "The Naked Ape", declară: "Am fost constrânşi să consumăm şi ceva carne doar din cauza unor circumstanţe de mediu, dar acum, când avem mediul sub control, cu recolte cultivate în mod elaborat, este de aşteptat să ne reîntoarcem la obiceiurile alimentare ale strămoşilor noştri din categoria primatelor."

În zilele noastre, încercăm să scoate calorii din alimentaţie, nu să le adăugăm, iar hrana vegetală este acum disponibilă pe tot parcursul anului, în magazine și în piețe. Ca atare, consumul de carne nu se mai impune, iar a fi vegetarian e acum floare la ureche. Dar unii oameni insistă să trăiască în trecut, în special cei care urmează o dietă Paleo (dieta în care oamenii sunt încurajaţi să mănânce precum cei care locuiau în peşteri în perioada Paleoliticului). 
 

DE UNDE NE LUĂM PROTEINA

Adesea, prima întrebare pe care o aud vegetarienii este: "Din ce îţi iei proteinele?". Răspunsul este:"Din ce şi le iau şi gorilele, elefanţii, bizonii, vacile, oile şi caii."

Nu înţeleg de ce oamenii presupun că proteinele provin doar din produsele de origine animală şi că oricine le evită va avea carenţe. Acesta este un mit! Nu doar că lumea plantelor oferă surse abundente de proteine, dar nici măcar nu e nevoie să mâncăm proteine în cantităţi mari pentru a avea o sănătate bună. Ţine cont că laptele matern, de exemplu, conţine calorii din care numai 5% provin din proteine.

Limita acceptabilă a distribuţiei macronutrienţilor pentru proteine este între 10 şi 35% din totalul de calorii.

Dar, dacă ţinem cont şi de datele din "Studiul China" şi de cele ale Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a OMS, avem de fapt nevoie de 5-6% calorii care să provină din proteine spre a înlocui ceea ce cheltuim zi de zi.

Multe cercetări arată că, dacă raţia de proteine creşte la niveluri de peste 10% -mai ales provenite din surse animale- încep procesele de îmbolnăvire. Acest lucru arată că e mai bine să se menţină consumul de proteine la aproximativ 10% din totalul de calorii ingerate într-o zi.

Cantităţile excesive de proteine nu doar că nu sunt necesare, ci pot fi chiar periculoase. Rinichii, unde sunt metabolizate proteinele, trebuie să lucreze suplimentar pentru a descompune reziduurile de nitrogen ce rezultă în urma unui consum ridicat de proteine. Suprasolicitarea rinichilor cu cantităţi mari de proteine poate duce la pietre la rinichi şi la alte afecţiuni mai grave.

Doza zilnică recomandată (DZR) de proteine este de 0.80 grame per kilogram de greutate corporală (g/kg/zi) pentru adulţii de peste 19 ani. 

Pentru copii, doza este mai mare decât pentru adulţi:

• 1-3 ani - 1.05 g/kg/zi
• 4-13 ani - 0.95 g/kg/zi
• 14-18 ani - 0.85 g/kg/zi
• peste 18 ani - 0.80 g/kg/zi.

De asemenea, DZR de proteine este mai mare pentru femeile însărcinate şi care alăptează:

• Însărcinate 1.10 g/kg/zi
• Alăptare 1.30 g/kg/zi.

Dar, câtă vreme consumi o varietate de vegetale, nu trebuie să-ţi faci griji privind calculele, cântarul, măsurătorile sau caloriile. Acesta este unul dintre multele beneficii asociate cu o alimentaţie vegetală sănătoasă. Mănâncă o varietate de alimente vegetale şi integrale şi vei fi echilibrat natural din punct de vedere macronutritiv.

SUPER-SURSE DE PROTEINE

În regnul vegetal, sursele de proteine abundă. Ample cantităţi şi varietăţi de aminoacizi vin la pachet cu fitoelemente, antioxidanţi, fibre, vitamine şi minerale. În carnea animală, în ouă şi produse lactate proteinele sunt însoţite de grăsimi saturate, de colesterol şi de niciuna dintre substanţele sănătoase menţionate.

Dacă ingerezi suficiente proteine din alimente integrale, este imposibil să ai o alimentaţie care să conţină prea puţine proteine. Practic, toate alimentele vegetale şi integrale conţin proteine. Mai mult de atât, unele alimente pe bază de plante sunt chiar foarte bogate în proteine, cum ar fi leguminoasele, legumele, arahidele şi seminţele. Lintea are 36%, iar legumele cu frunze verzi au jumătate din calorii provenite din proteine. Singura cale să ai carenţe de proteine ar fi, fie să nu consumi suficiente calorii, fie să consumi multe alimente rafinate şi procesate industrial.

Iată câteva excelente surse vegetale de proteine:

ALIMENT         % Calorii din proteine / Proteine per porţie (g)

Banana                                      4.6                1.2

Orez brun fiert (1 cană)           8.5                4.9

Orez fiert boabe (1 cană)         9.4               16.4

Quinoa fiartă (1 cană)             14                 11.1

Pâine grâu integral (1 felie)    15.7                2.4

Năut fiert (1 cană)                   21.6               14.5

Linte fiartă (1 cană)                31                  17.9

Lapte de soia (1 cană)             33.4                 6.6

Broccoli crud (1/2 cană)         43.3                  1.3

Tofu tare, crud (1/2 cană)       43.5                19.9

Spanac congelat (1/2 cană)     44.4                   3

ADEVĂRUL DESPRE GRĂSIMI

Organismul tău are nevoie de grăsimi din alimentaţie, denumite şi lipide, pentru a-şi îndeplini diverse funcţii. În primul rând grăsimile ajută la absorbţia vitaminelor, mineralelor şi fitoelementelor liposolubile, cum sunt carotenoidele. De asemenea, grăsimile sunt o sursă importantă de energie, ca şi carbohidraţii şi proteinele. În plus, grăsimile asigură şi acizii graşi esenţiali (acidul linoleic şi acidul alfa-linoleic), pe care organismul nu-i poate sintetiza singur şi care trebuie furnizaţi prin alimentaţie. Mai mult, unii acizi graşi sunt precursori care intervin în coagularea sângelui, în procesele inflamatorii şi în markerii genetici.

Grăsimile alimentare provin şi din surse vegetale, şi din surse animale. Gradul de saturaţie determină starea lor fizică. Cu cât e mai saturat un acid gras, cu atât pare mai solid la temperatura camerei. Grăsimile vegetale tind să aibă puncte de topire mai scăzute decât grăsimile animale şi sunt lichide la temperatura camerei (gândeşte-te la uleiuri). Excepţia de la această regulă privind uleiul vegetal sunt uleiurile tropicale: de nucă de cocos, de sâmburi de palmier şi de palmier. Aceste uleiuri au un conţinut ridicat de acizi graşi saturaţi şi, de aceea, sunt solide la temperatura camerei. Acizii graşi nesaturaţi sunt prelucraţi chimic în laborator pentru a fi solizi la temperatura camerei.

Doza zilnică recomandată pentru adulţi este între 20 şi 35%. Totuşi, trebuie avut în vedere că, la 9 calorii per gram (kcal/g), grăsimile îţi oferă de două ori mai multă energie decât carbohidraţii şi proteinele, care asigură doar 4 kcal/g.

Cercetările confirmă că o alimentaţie bogată în grăsimi duce la surplus ponderal, obezitate şi afecţiuni cronice, fiind asociată cu un nivel ridicat de colesterol, un risc mai mare de cancer mamar şi intestinal şi cu afecţiuni cardiace.

Cu toate acestea, dovezile au început să arate că, nu atât cantitatea de grăsimi consumate e importantă, cât sursa acestora.

Grăsimile provenite din alimente vegetale şi integrale sunt fie neutre, fie sănătoase. Grăsimile derivate din produse animale şi din uleiuri vegetale procesate industrial se asociază mai puternic cu afecţiunile cronice.

CALAMBURUL COLESTEROLULUI

Colesterolul este o substanţă vâscoasă care există în mod natural peste tot în organism, fiind necesar pentru buna funcţionare a acestuia. El se găseşte în pereţii celulelor şi în membranele din tot corpul şi este indispensabil pentru sinteza a numeroşi hormoni, a vitaminei D şi a acidului biliar, care ajută la digestia grăsimilor.

Pentru toate aceste roluri pe care le îndeplineşte în organism e nevoie numai de o cantitate mică de colesterol, iar ficatul produce tot ce are cu adevărat nevoie corpul, respectiv între 800 şi 1000 de miligrame pe zi, aşa că nu este necesar un surplus de colesterol în alimentaţie.

Cantităţile excesive de colesterol din sânge duc la ateroscleroză, o afecţiune în care grăsimile şi colesterolul se depozitează pe pereţii arterelor din organism. În cele din urmă acest proces generează semnele şi simptomele de boală cardiovasculară.

Deoarece colesterolul este produs exclusiv în ficat, se găseşte doar în produse de origine animală.

Fitosterolii sau sterolii vegetali, care se găsesc în cantităţi mici în alimentele vegetale integrale, sunt compuşi cu o structură similară colesterolului, însă s-a dovedit că ei ajută la blocarea absorbţiei colesterolului la nivelul stomacului.

Aşadar ce înseamnă asta? Că trebuie să eviţi grăsimile animale şi prăjelile şi să consumi în schimb o mare varietate de alimente vegetale şi integrale şi astfel îţi vei diminua riscul de a suferi de afecţiuni cronice.

Iată o capcană !
Uleiul de peşte este un supliment folosit în mod obişnuit de persoanele care încearcă să consume o cantitate adecvată de acizi graşi omega-3. Deşi este bogat în AEP şi ADH, se întâmplă să fie şi o sursă concentrată de substanţe nocive. Peştele conţine doze mari de metale grele (plumb, mercur şi cadmiu) şi de poluanţi industriali (bifenoli policloruraţi, diclor-difenil-tricloretan şi dioxină), toate acestea fiind carcinogene, respectiv cauze ale cancerului.

Este mult mai sănătos să luaţi acizi omega-3 din seminţele de in.

Raportul acizi graşi omega-6: acizi graşi omega-3 este un alt factor important, care trebuie menţinut la 2:1 şi 4:1 - cu alte cuvinte trebuie să consumăm o cantitate de două până la patru ori mai mulţi acizi graşi omega-6, în comparaţie cu acizi graşi omega-3.

Prin comparaţie, vegetarienii consumă în mod obişnuit o raţie între 14:1 şi 20:1, ceea ce este foarte departe de o proporţie sănătoasă.

Alimentele integrale bogate în acizi graşi omega-6 sunt: seminţele de susan, tahini, seminţele de floarea-soarelui, seminţele de dovleac, soia (adică edamame), germenii de grâu şi tofu.

Surse bune de acizi graşi omega-3 sunt: seminţele de in, de cânepă, legumele cu frunze verzi, nucile şi algele.

De fapt, poţi beneficia de doza zilnică de acid alfa-linoleic din numai o singură linguriţă de seminţe de in!

Alimentele cu un echilibru sănătos între acizii graşi omega-6 şi acizii graşi omega-3 sunt: seminţele de in, legumele cu frunze verzi, seminţele de cânepă şi nucile.

FIECARE OM ESTE UNIC

În concluzie, organismul răspunde diferit în funcţie de genetica sa, de starea de sănătate, de exerciţiile fizice, stres şi alţi factori.

Prin urmare, cum hotărăşti care este doza ideală pentru tine?

În primul rând, asigură-te că toate grăsimile pe care le consumi provin din surse integrale. Apoi alege cantitatea de grăsimi care să-ţi permită să menţii o dietă pe bază de vegetale şi alimente integrale pe parcursul întregii vieţi.

Dacă eşti împătimit după carbohidraţi sau disperat după proteine, poţi observa cum ideile au fost puse masiv în circulaţie pentru a crea confuzie în masă. Obligatoriu, toate alimentele conţin o anumită combinaţie de carbohidraţi, proteine şi grăsimi. Trebuie să intri în alertă când una dintre aceste grupe esenţiale de substanţe nutritive monopolizează întreaga atenţie. Pentru a-ţi îndeplini funcţiile zilnice, ai nevoie de mulţi carbohidraţi integrali, de proteine şi ceva grăsimi. Când consumi alimente vegetale şi integrale, atingi automat şi fără efort echilibrul perfect.

Pentru femeile însărcinate, pentru cele care alăptează, pentru cele foarte active sau care au diabet ori altă afecţiune metabolică în măsură să limiteze capacitatea de producere a enzimelor de conversie, e nevoie de suplimentarea ADH din surse directe. Sunt diponibile formule vegane cu microalge care ajută la creşterea dozei. Caută o variantă cu capsule vegetariene şi ia doza recomandată de 100-300 mg pe zi.

CE ÎNSEAMNĂ DE FAPT NUTRIŢIE VEGETALĂ?

Să consumi alimente vegetale nu e nimic nou. Oamenii fac asta de mii de ani, iar în ultimul timp au fost adoptate denumirile de "vegetarian" sau "vegan", având în spate o adevărată știință.

Nu lăsa ca denumirile cu "veg" să te sperie!
Să te hrăneşti cu vegetale e unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poţi face pentru organismul tău şi pentru sănătate. Şi este mai uşor decât ai putea crede. De altfel, tot mai mulţi oameni îşi dau seama de beneficiile nutriţiei vegetale. Nu sunt eu prima care constat asta, şi eu am fost informată şi încurajată de cei care deja aflaseră toate aceste beneficii înaintea mea şi le puneau deja în practică. Chiar şi medicii intră mai nou în acţiune explorând nutriţia vegetală ca tratament pentru pacienţii lor.

Dar ce înseamnă regimul vegetal?
Vegetal înseamnă un mod de nutriţie bazat pe alimente ce provin din plante şi pe evitarea produselor ce provin de la animale, precum şi a celor procesate industrial. Adăugarea cuvintelor "alimente integrale", arată că alimentele provin din natură şi că nu au fost scoase din ambalajul lor iniţial.

O dietă pe bază de vegetale şi alimente integrale se poate lăuda cu o gamă vastă de alegeri, incluzând verdeţuri, fructe, cereale integrale, legume, arahide şi seminţe.

Medicii şi cercetătorii americani, studiind populaţia, au descoperit că o dietă pe bază de vegetale şi alimente integrale duce la o stare optimă de sănătate. Cu cât este mai mare procentul de consum de alimente integrale, cu atât scade riscul afecţiunilor cardiace, de cancer de mai multe tipuri, de diabet de tip 2, de obezitate şi afecţiuni autoimune. Trebuie să facem însă diferenţa între diferitele tipuri de diete vegetariene !

Veganul - este un om care mănâncă vegetale, care trăieşte exclusiv cu diete vegetale şi exclude orice tip de carne de animale, inclusiv de pui şi de peşte, precum şi orice produs al vreunui animal, cum ar fi laptele, produsele lactate, ouăle, gelatina şi mierea. De obicei, persoanele vegane nu poartă haine sau alte obiecte obţinute de la animale. Asta înseamnă fără blănuri, piele, mătase, lână, pene sau perle. De asemenea, ele evită orice produs pe bază de ingrediente animale, cum sunt unele cosmetice sau produse pentru curăţenie.

Vegetarianul - nu consumă carne de animale dar poate mânca alte alimente provenite de la animale, cum ar fi mierea, ouăle şi lactatele.

Vegetarianismul are câteva subclase:

• lacto-ovo-vegetarienii - mănâncă lactate (lacto) şi ouă (ovo);
• lacto-vegetarienii - mănâncă lapte dar nu şi ouă;
• ovo-vegetarienii - mănâncă ouă, dar nu şi lactate;
• flexitarienii (o combinaţie între cuvintele flexibil şi vegetarian)- mănâncă în majoritate alimente vegetale, dar ocazional (rar) consumă şi carne roşie, de pasăre sau peşte;
• pesco-vegetarienii - regim strict vegetarian, refuză carnea de la animale și păsări, pot evita chiar și lactatele și ouăle, dar periodic mănâncă pește și/sau fructe de mare;
• semi-vegetarienii - care exclud anumite tipuri de carne (de regulă cea roşie) dar continuă să mănânce carne de pasăre, peşte sau/şi fructe de mare în cantităţi limitate;
• fructarienii - sunt cei care îşi obţin 75% sau chiar mai mult din necesarul de calorii din fructe. Consumatorii intensivi sunt cei care au o alimentaţie bazată pe fructe în proporţie de 50-74%. Unii fructarieni au o mono-alimentaţie în care se folosesc de tabele cu combinaţii de alimente care stabilesc în ce combinaţie un aliment e mai bine digerat. Ei consumă, de regulă, unul până la trei produse la o masă. De exemplu, un mic dejun poate să constea în 10 banane (în rest, nimic altceva). Scopul este optimizarea digestiei şi a absorbţiei.
• nemâncătorii de carne - persoane care exclud doar produsele care conţin carne de animale şi grăsimi animale, deci orice provine din corpul fiinţelor vii şi care ar presupune uciderea lor, în rest mănâncă orice. Dar dacă nu includ în dieta lor alimente cu preponderenţă vegetale (legume și fructe), atunci ei sunt doar nemâncători de carne şi nu vegetarieni.

Dacă analizăm bine, deşi sunt diete vegetale, în mare parte veganismul şi vegetarianismul se definesc prin ceea ce exclud din hrană. 

Alimentaţia vegetală este unică, în parte, graţie faptului că defineşte componentele pe care le include, nu pe cele care le exclude.

Din punct de vedere energetic şi spiritual, este bine să eviţi să mănânci orice fiinţă cu sânge cald şi orice fiinţă care a avut o mamă. Ea presupune uciderea fiinţei şi ai încălcat unul din cele zece păcate capitale.

CONCLUZIILE PE CARE TREBUIE SĂ LE REŢINEŢI!

1. Cele trei tipuri de macronutrimente: carbohidraţii, proteinele şi grăsimile, reprezintă toate caloriile din alimentaţia ta şi servesc îndeplinirii unor funcţii deosebit de importante la nivel energetic, metabolic şi al sănătăţii.


2. Carbohidraţii îi asigură organismului cea mai eficientă formă de energie pentru creier. Alimentele din surse integrale foarte bogate în carbohidraţi sunt alimentele cele mai pline de substanţe nutritive de pe planetă: verdeţurile, fructele, cerealele integrale şi legumele.


3. De proteine e nevoie într-o cantitate mai mică decât se credea în mod obişnuit şi e imposibil să ai carenţe de proteine dacă ai o dietă pe bază de vegetale şi alimente integrale.


4. Toţi aminoacizii sunt prezenţi în plante, împletindu-se sănătos cu fibrele, vitaminele, mineralele şi fitoelementele.


5. Grăsimile din alimentele provenite din surse integrale îţi oferă tipurile şi cantităţile optime de acizi graşi esenţiali, dacă elimini uleiurile şi grăsimile animale. 

Dacă totuşi aveţi unele carenţe alimentare sau o digestie dificilă, puteţi găsi pe piaţă cel puţin două produse care să vă ajute:

Dacă până acum ai fost o persoană care mânca frecvent produse animale şi doreşti să faci această schimbare în viaţa ta, atunci este bine să o faci gradat, etapizat, reobişnuind organismul să îşi procure şi sintetizeze singur elementele nutritive pe care le lua de-a gata din carnea animalelor. De aceea, te sfătuiesc să nu treci direct la o dietă vegană, ci vegetariană, trecând prin acele subclase pe care ţi le-am descris. Dar, pe parcurs, trebuie să faci cure de detoxifiere şi curăţare de colon pentru a elimina din organism toxinele depuse în perioada când mâncai carne şi grăsimi animale. 

Eu de exemplu am scos din dieta mea carnea de orice fel, precum şi alimentele cu grăsimi trans sau superprocesate industrial timp de 6 ani. De atunci am suferit o serie întreagă de schimbări, la nivel fizic şi psihic.

Curăţarea organismului şi reobişnuirea lui cu programul originar, aşa cum i-a fost dat de divinitate, presupune ceva timp şi efort, însă rezultatele vor fi pe măsură.

În afară de beneficiile în planul sănătăţii, vei avea beneficii şi din punct de vedere spiritual, vei deveni mai bun, mai plin de empatie, de compasiune și mai aproape de Dumnezeu, care cu siguranţă te va răsplăti.

MOTIVAŢIA RELIGIOASĂ 

Desigur, din punct de vedere religios, mulţi motivează că e admis să mănânci animale, deoarece în Biblie e scrisă clasificarea animalelor în curate şi necurate pentru om. Da, dar în Biblie s-au introdus multe pe parcurs şi altele s-au scos, de unde şi atâtea neconcordanţe şi incoerenţe. Cine citeşte Biblia în întregime şi o mai şi înţelege, o să se mire în câte locuri găseşte referiri la interdicţia de a omorî animale pentru carnea lor, astfel că pasajul cu animale curate şi necurate vine ca nuca-n perete. La fel, este redată legătura intrinsecă dintre oameni şi animale, oamenii depinzând energetic de animale, fără ca ele să fie alimente (exclus!), într-un mod pe care acum nu l-aţi putea înţelege.

Dar legea karmei e simplă: cât sânge de la animale curge, tot atâta va trebui să curgă şi de la oameni, într-o formă sau alta. "Fiecare picătură de sânge, de om sau animal, o voi recupera de la voi".

De aceea sunt atâtea războaie, crime, accidente, boli şi alte nenorociri. Studii actuale au arătat că o hrană compusă din carne măreşte masa musculară dar şi agresivitatea. Animalele carnivore sunt cele mai agresive iar erbivorele cele mai blânde și nevinovate. Așa și oamenii.

Cele care au adus carnea în Europa şi chiar Asia au fost popoarele migratoare, care consumau mai ales carne crudă păstrată sub şa, friptă doar când aveau timp. Consumul de carne s-a accentuat după secolul al XIX-lea, când în Occident s-a înţeles că păşunile şi creşterea vitelor aduc mai mult câştig decât agricultura, tendinţă care a rămas valabilă şi astăzi. Prin urmare, în timp, omul a deviat mult de la preceptele biblice (şi de la natura sa divină), precepte în care se povesteşte mult despre agricultură, preţuirea pământului, cultivarea lui şi sărbătorirea roadelor.

<<Reciteşte Geneza. Acolo e scris ce ne-a lasat Dumnezeu de mâncare:

- "Iată, vă dau toată iarba, ce face sămânţă, de pe toată faţa pământului şi tot pomul, ce are rod cu sămânţă într-însul. Acestea vor fi hrana voastră".

- "Iar tuturor fiarelor pământului şi tuturor păsărilor cerului şi tuturor vietăţilor, ce se mişcă pe pământ care au în ele suflet viu (!!! vezi că şi animalele au suflet???), le dau toată iarba verde spre hrană." Şi a fost aşa.

Din momentul în care omul a mâncat carne şi deci altă viaţă, spiritul divin i-a fost luat ca să nu întineze și energia divină pură. Dacă Dumnezeu a dat voie omului să mănânce carne a fost pe perioada unei calamități de genul marelui potop, deoarece atunci, și câțiva ani după, nu s-a mai putut cultiva nimic pe acel teren ocupat de ape, chiar nici după ce acestea s-au retras. Iată că, atunci când Dumnezeu a vorbit cu Noe după Potop, i-a spus: "Numai carne cu sângele ei, în care e viaţa ei, să nu mâncaţi". 
Aceasta este interpretarea mea.

Dumnezeu e iubire dar nu suntem noi iubire, şi nu cred că Dumnezeu se apropie şi iubeşte orice păcătos. De aceea Iisus a venit să ne răscumpere şi să ne mai dea o şansă, el s-a sacrificat pentru toate crimele făcute în numele Vechiului Testament, pentru că de atunci Dumnezeu a vrut să distrugă lumea definitiv, dar Iisus, îngerul nostru binefăcător, a suferit pentru noi venind în lumea noastră murdară şi plină de negativitate, ca să ne arate calea prin care ne putem izbăvi şi şi redeveni fiinţele spirituale de la începuturi, astfel ca Dumnezeu să ne poată considera din nou copiii Lui. Până când vom reuși să ne transformăm cu toții, rămânem doar servitorii lui Dumnezeu, nu fii și fiice, iar unii chiar adversarii lui. Deci iată, chiar la asta se face referire în următorul paragraf biblic: "Carnea şi sângele nu pot să moştenească împărăţia lui Dumnezeu, nici stricăciunea nu moşteneşte nestricăciunea" - tocmai asta înseamnă: cei ce mănâncă vieţi - carne şi sânge- nu au cum să ajungă în Impărăţia lui Dumnezeu. Tocmai pentru că nu respectă regulile de viață lăsate de Dumnezeu, omul nu poate trăi 120 de ani, aşa cum a fixat Dumnezeu durata vieţii oamenilor imediat după Potop. Această limită e scrisă în Biblie la capitolul despre potop.>> 

Când afirm toate acestea, mă bazez și pe experienţa mea.

Iată, eu până în 2012, am mâncat carne şi produse din carne, deşi în unele perioade foarte puţină, însă la sărbători sau ocazional mâncam destul de multă, şi cu toate că luam tot felul de suplimente nutrive, ceaiuri, făceam sport zilnic, făceam periodic cure de detoxifiere, nu uitam nici fructele zilnice, starea sănătăţii mele nu era din cele mai bune, ba din contră, aveam zile când mă simţeam foarte rău. Am eliminat de tot produsele din carne și treptat mi-a dispărut și pofta de lactate, ouă, brânză, miere, nu complet dar le-am consumat mult mai rar. Este adevărat că am avut o creștere în greutate pentru că am mâncat aceeași cantitate de hrană sau chiar mai multă, pe când ar fi trebuit să o înjumătățesc, dar toate stările de rău au dispărut de la sine. În plus, puteam să mănânc fără probleme multe dintre alimentele care înainte îmi produceau stări de rău sau arsuri stomacale. Vedeți, eu sunt sinceră, nu pot să mint că totul a fost la superlativ, însă de vină poate fi tot dieta, nu am consumat mai multe vegetale de un anumit tip, alge marine, etc. Acum mă voi regla pe parcurs dar schimbarea este făcută, organismul meu respinge chiar și ideea de carne. 

Unele persoane nu renunță la consumul de carne de teamă că s-ar putea îngrășa. Este și asta posibil până ne stabilim noile rații alimentare, deoarece vegetalele sunt mai concentrate și mai energetice. Dar vă întreb, ce e mai important, să fii slab și plin de cancer în interior, sau mai grăsuț dar sănătos?!?

Reflectaţi vă rog la toate acestea, pentru că niciodată nu e prea târziu să-ţi schimbi obiceiurile şi viaţa, făcând un mare bine acestei lumi, acestei complexe Creații în care, până acum, noi oamenii ne-am considerat ”buricul pământului”.

Și poate nu e deloc așa...

În noua rasă care va veni, oamenii vor fi învățați că nutriția nu este un proces așa de simplu, obișnuit și de disprețuit, așa cum ei au tendința să îl considere, ci faptul că în acest act zilnic de a te hrăni, Dumnezeu a ascuns pentru fiecare dintre noi posibilitatea de a înfăptui o lucrare psihică de cea mai mare importanță, deoarece nutriția se referă la totalitatea ființei umane. În realitate, nutriția trebuie considerată o lucrare a spiritului asupra materiei. Dacă învățați zilnic să absorbiți în mod conștient viața divină peste tot unde este ea conținută: în hrană, în apă, în aer, în razele soarelui, în spațiul infinit, veți avea viață veșnică, îl veți cunoaște pe Dumnezeu, îl veți binecuvânta zilnic și veți deveni niște ființe complet noi, ființele care ar fi trebui să fiți încă de la nașterea voastră.

Vă urez drum drept spre lumină!

S î n z i a n a 💜

© Copyright 2015
MAX'S CONCEPT