CUM SCĂPĂM DE SĂRĂCIE

CAUZELE POSIBILE ALE SĂRĂCIEI UNUI POPOR CE LOCUIEŞTE ÎNTR-O ŢARĂ BOGATĂ ŞI FRUMOASĂ

1. Necinstea - fiecare om şuteşte câte ceva, chiar dacă lucruri nesemnificative cum ar fi câteva plicuri sau coli de hârtie de la serviciu, vreo două timbre sau trei agrafe de birou. Întotdeauna, dacă iei ceva ce nu îţi aparţine, viaţa va lua ceva de la tine. Procesul e simplu. Poate nu furi obiecte materiale dar ai furat din timpul cuiva, jobul lui, sau poate îl privezi pe cineva de respectul care i se cuvine stricându-i intenţionat imaginea prin bârfe, intrigi sau critici nemeritate şi chiar minciuni. Gândeşte-te, nu ai făcut niciodată asta? Este una din "calităţile" oamenilor să fie mereu excesiv de critici şi nemuţumiţi.


2. Schimbarea mentalului colectiv de către conducători disonanţi care au indus în mintea tuturor că suntem săraci, că nu avem bani, că nu ne putem descurca, că suntem datori vânduţi pentru generaţii în şir iar dacă populaţia e ajutată cumva de guvern e pentru că i s-a topit inima de mila poporului şi a făcut eforturi uriaşe ca să-i arunce câte ceva. Cei care au emigrat, au început să se descurce altfel pentru că li s-a impregnat mentalul colectiv de acolo de unde s-au dus şi care avea clar alt tipar.


3. Speranţa deşartă cum că te poţi îmbogăţi peste noapte câştigând la loto, Bingo, Caritas sau alte "lovituri de tun". S-a demonstrat însă că aceşti bani, chiar dacă ar veni, ar fi cheltuiţi în maxim doi ani.


4. Oamenii nu mai sunt obişnuiţi să îşi folosească propria conştiinţă şi să gândească liber. Au fost constrânşi decenii la rând să se încadreze în nişte şabloane ale bisericii şi ale statului. Ei sunt umili şi conştincioşi şi le respectă şi acum. Cei care le încalcă sunt doar şmecherii de ocazie. Acum este greu ca populaţia să-şi schimbe modul de gândire peste noapte mai ales dacă oamenii nu îşi fac o introspecţie şi o autoanaliză serioasă.

Să nu uităm că în Univers totul este energie. Noi suntem entităţi electromagnetice care sunt alcătuite în corpul material din celule, iar celula e formată din atomi. Atomul nu este altceva decât un proton plus un neutron în jurul cărora gravitează electroni. Noi atragem sau respingem energii prin gândurile pe care le emitem. Noi emitem de fapt energia gândurilor noastre în mentalul colectiv şi deci în Univers. Această energie emisă atrage alte energii existente în Univers. Banul este şi el tot o energie, o atragi sau nu prin vibraţiile tale. Aceste vibraţii sunt influenţate de faptele şi gândurile tale, de mentalul tău. Dar mentalul fiecăruia îşi pune amprenta pe mentalul colectiv, iar mentalul colectiv influenţează la rândul lui mentalul tuturor indivizilor. Poţi prelua la un moment dat orice gând din mentalul colectiv, fără să-ţi dai seama că nu e propriu-zis al tău. 

De aceea este foarte importantă protecţia aurei energetice, ca şi purificarea energetică individuală. Am scris cum se face în alte postări - prin meditaţie şi tehnici de purificare a corpului şi a spaţiului în care locuim. 

Dar, ca să prosperăm ca naţie, ca popor care trăim laolată într-un spaţiu comun şi ne influenţăm, vrem-nu-vrem, energetic (deci vezi bine că nu te poţi delimita din punct de vedere energetic de cei care vorbesc altă limbă decât tine sau au altă culoare a pielii - sic!), nu e suficient doar să ne purificăm, ci trebuie să ne schimbăm mentalul şi astfel să influenţăm, fiecare dintre noi, mentalul colectiv, în bine.  

Noi trebuie să ne schimbăm tiparul mentalului colectiv actual.

Iată câteva moduri în care poţi să îţi schimbi şi tu mentalul în privinţa energiei banilor:

•  Tu nu vei atrage niciodată prosperitatea în viaţa ta atât timp cât vei continua să te gândeşti, să vorbeşti şi să te plângi de sărăcie sau lipsuri. Mai ales despre lipsa de bani nu trebuie să pomeneşti sau să te plângi. Astfel de gânduri reprezintă o risipă inutilă de energie şi nu te vor duce niciodată către abundenţă. Gândurile referitoare la lipsuri nu fac decât să atragă şi mai multe lipsuri. În mod similar, gândurile la sărăcie nu fac decât să atragă şi mai multă sărăcie. Aşadar, dragi conducători şi speakeri, începeţi să gândiţi şi să vorbiţi altfel despre această ţară şi acest popor.


• Există anumite afirmaţii negative care îţi garantează că nu te vei bucura niciodată de prosperitate. Spre exemplu: nu voi avea niciodată suficienţi bani. Această afirmaţie este teribilă. De astăzi încolo te rog să nu o mai foloseşti. Nu ştii niciodată ce îţi rezervă viaţa, viitorul tuturor e imprevizibil. O altă afirmaţie la fel de nocivă este: cheltuielile îmi depăşesc întodeauna veniturile. Acest mod de a gândi nu te va scoate niciodată din ghearele sărăciei. 


• Nu mai aştepta moşteniri sau câştiguri la jocuri de noroc, cum ar fi câştigul la loz în plic, pariuri, jocuri mecanice sau loto. Dacă aştepţi o moştenire înseamnă că aştepţi sfârşitul cuiva şi s-ar putea ca prin aceste gânduri să atragi chiar asupra ta sfârşitul. Nu uita că şi acest mod de gândire este tot specific sărăciei şi el nu îţi va aduce niciodată prosperitatea la care visezi. De altfel istoria arată că cei care câştigă la loto rareori se schimbă în bine. Cei mai mulţi dintre ei îşi risipesc toţi banii în numai doi ani, după care se trezesc într-o situaţie financiară similară sau chiar mai proastă ca înainte de câştig. Banii atraşi în acest fel rareori rezolvă problemele vieţii pe termen lung. De ce? Deoarece nu presupun schimbarea conştiinţei persoanei în cauză. Este ca şi cum i-ai spune Universului: eu nu merit să primesc bani decât în mod accidental. Banii nu aduc fericirea decât dacă energia lor e atrasă corect. 

• Fă eforturi zilnice să îţi schimbi conştiinţa şi modul tău de a gândi, permiţând Universului să se reverse asupra ta prin experienţele tale de viaţă şi astfel te vei putea bucura şi de un eventual câştig la loterie. Mai mult decât atât, tu vei putea păstra aceste lucruri, căci ele ţi-ar aparţine de drept, fiind rezultatul schimbării produse în conştiinţa ta. Afirmaţia, declaraţia, meritarea şi acceptarea sunt patru paşi care îţi pot atrage bogăţii infinit mai mari decât cele pe care le-ai putea câştiga vreodată la loterie sau prin moşteniri, şi mai rău, prin escrocherii sau furturi.

• Opreşte-te să mai fii necinstit. Nu uita că tot ceea ce emiţi în Univers, tot ceea ce le oferi celorlalţi, se întoarce negreşit la tine. Întotdeauna. Dacă iei ceva de la viaţă, viaţa la rândul ei va lua ceva de la tine. Procesul nu poate fi oprit, aşa funcţionează Universul, aşa funcţionăm şi noi. Ca să nu mai vorbim aici şi de relaţii... Toate aceste lucruri contează. E cam şi cum i-ai spune Universului: nu merit să primesc nimic bun de la viaţă, de aceea mă văd nevoit să fur şi să iau cu forţa sau prin abuz.


• Conştientizează eventualele convingeri care blochează fluxul liber al banilor în viaţa ta. Apoi schimbă-le şi crează-ţi un nou mod de a gândi, specific abundenţei. Chiar dacă până la tine nimeni din familie nu a reuşit în viaţă, tu îţi poţi deschide mintea în faţa conceptului de prosperitate. 

Dacă vrei să prosperi, va trebui să adopţi un mod de a gândi specific prosperităţii. Începe să foloseşti zilnic afirmaţii pozitive cum ar fi:

Venitul meu creşte constant.

Orice aş face, prosper.

Foloseşte aceste afirmaţii începând de azi, indiferent dacă acum ai sau nu bani !

Foarte mult timp am crezut că, dacă aş deveni om de afaceri, aş prospera, că afacerile reprezintă o modalitate de a ne binecuvânta reciproc şi de a prospera împreună. 

Dar am constatat că nu orice tip de afacere atrage corect energia banilor. Spre exemplu o afacere în care nu doreşti decât să iei gâtul concurenţilor, să înşeli cât mai mulţi oameni şi să calci peste cadavre pentru a te îmbogăţi, nu atrage corect energia banilor şi aceşti bani nu-ţi vor aduce prosperitate şi fericire, ba din contră. Acest mod de viaţă nu e nicidecum atrăgător. Există atât de multă abundenţă în această lume! Caută să o dobândeşti corect pentru tine fără a face rău altora, pentru că în acest mod nu faci niciun serviciu Universului şi drept revers Universul te va pedepsi luându-ţi ceva esenţial pentru tine.  

Fii onest şi onorabil ! Atunci când trăieşti în acest fel este imposibil să rămâi sărac, căci Universul te va răsplăti de o mie de ori. Nu îţi propune însă să creşti atât de mult încât să uiţi de viaţa personală, pentru că aşa vei trăi fără a mai avea timp și pentru viața spirituală, esențială pentru evoluția ta.

Nu uita: Universul nu poate răspunde decât la ceea ce gândeşti tu în legătură cu tine şi cu viaţa ta. De aceea, analizează gândurile asociate cu sărăcia pe care le cultivi şi elimină-le din mintea ta. Ele nu te-au ajutat cu nimic în trecut şi nu te vor ajuta cu siguranţă nici în viitor.

De aceea, o dată pe zi, deschide-ţi larg braţele şi afirmă cu bucurie:

Sunt deschis şi receptiv în faţa abundenţei pe care mi-o oferă Universul. Îţi mulţumesc, Viaţă, pentru tot!

Te asigur că Viaţa îţi va răspunde pozitiv.

Dacă ceri ajutor Cerului, ai grijă să fii cinstit întotdeauna şi ce i-ai promis Domnului notează-ţi, pune-n ramă şi nu te abate de la nimic.

Totul e un comerț, chiar și legătura cu Marele Creator. Când îi ceri ceva, spune-i ce-i oferi în schimb.

Vrei să-ţi dau exemplul meu? Iată cum a funcţionat la mine.

Ei da, şi eu am trăit în sărăcie, ca mulți alți semeni de-ai noștri. Şi când eşti sărac, nici boii nu-ţi trag... şi nimeni nu te împrumută cu bani.

Nu ai ce să faci decât să te gândeşti la ce ai putea să faci tu pentru Univers, pentru lume, ca Universul să te răsplătească şi pe tine într-o zi, ceva absolut altruist şi dezinteresat.

Primul lucru pe care poţi să-l faci e să înveţi, să te documentezi, mai concret: să înveţi bine o meserie sau o profesie. Ei da, fără asta nu poţi avea acces la baza de date akash a Universului, pentru că ea chiar există şi e organizată pe domenii, numite şi câmpuri morfice. Neînvăţând nimic bine, nefiind interesat de niciun domeniu în mod particular, nu ai ancoră pentru baza de date akash, mai bine zis nu ai ce accesa din știința universală, vei trăi ca într-o ceaţă deasă şi viaţa ta va fi un rezultat al hazardului. În această stare se complac cei mai mulţi oameni, sperând că prin post şi rugăciuni vor fi salvaţi. Nu, trebuie să oferi şi tu ceva Universului, ceva mai mult de-atât. Tot Universul munceşte zilnic pentru Creaţie, trebuie să depui şi tu un efort pentru binele colectiv şi orice muncă te înnobilează pentru că acela e aportul tău mic la susţinerea Creaţiei.

Ei da, acest lucru te poate scoate la liman dar va trebui să fii serios în ceea ce faci, nu superficial.

E greu şi aşa, dar măcar ai un început de drum pe care să mergi şi apoi vezi cum vei putea să te mai dezvolţi.

Şi întotdeauna nu uita să fii cinstit cu oamenii, cu animalele, cu obiectele, cu natura, cu toată Creaţia.

Şi acum să vă exemplific exact cum a funcţionat lecţia Universului în cazul meu. S-a întâmplat că un prieten apropiat m-a ajutat să ies din cercul vicios al ratelor la bancă, interminabile, pentru că scapi de una luând alta şi toată viaţa rămâi dator, vândut şi sărac. Mi-a achitat toate datoriile şi, în schimb, am făcut o hârtie cum că-i dau banii eşalonat, desigur, cu o dobândă.

Cum m-am încurcat în calcule, nu am reuşit să achit la timp. Au trecut câţiva ani, dar pe parcurs, când aveam o sumă disponibilă, i-o transferam, deşi nu mă presa cu nimic, nu mă ameninţa, nu mă dădea în judecată. Totul a fost la mica înţelegere şi până la urmă hârtia nu avea nicio valoare, nu era cu martori şi nici la notar. Totul ţinea de conştiinţa mea. Termenul era oricum prescris.

Într-o zi am început să vorbesc cu Dumnezeu. I-am spus: Doamne, eu nu vreau să rămân legată de datorii în această viaţă, pentru că va trebui să plătesc pentru ele în vieţile următoare şi nici nu voi muri liniştită. Fă o minune să mă achit de datorii.

Ei da, au început să-mi apară mici câştiguri şi în timp prioritatea mea a fost să mă achit de datorie, chiar dacă aveam şi alte nevoi. Greu, foarte greu, au trecut vreo 7 ani, timp prescris până şi de Biblie. În gândul meu îl credeam pe cel care mă ajutase un înger salvator trimis tot de Dumnezeu. Până la urmă nici nu mai conta, eu vedeam totul ca fiind între mine şi Dumnezeu. Am reuşit într-un final să ajung la zero datorii şi, ce să vezi, ... a mai trecut ceva timp şi m-am trezit cu exact toţi banii înapoi, fără să fac niciun efort. Desigur, banii mi-au venit pe alte căi, dar absolut cinstite. Să-i zicem noroc, şansă? Nu, a fost răsplata Cerului pentru că am făcut ce am promis.

Apoi am promis tot Cerului, sau Universului că, dacă voi avea destui bani, voi da de pomană tot ce îmi prisoseşte.

Ei ce să vezi, la un moment dat m-am gândit să mai şi vând unele lucruri. Ghinion, toate mi s-au întors înapoi deteriorate şi am pierdut mai mulţi bani decât am câştigat. Şi am înţeles că mi-am încălcat cuvântul şi nu am voie să fac asta.

De atunci am mereu atât cât îmi doresc.

Chiar dacă nu am pretenţii foarte mari, sunt mulţumită şi fericită. Crede-mă, e mult mai important să nu ai grija zilei de mâine şi griji în general decât să fii foarte bogat. Oricum, nimic nu-ţi aparţine ţie, tot ce ai e al Creaţiei ! 

 

 

Totul aparține lui Dumnezeu și asta e scris în Biblie. Când vei începe să înțelegi că totul, absolut totul e al lui Dumnezeu și tu le ai în posesie doar temporar, prin grația divină, atunci vei înțelege și cum trebuie să acționezi. Probabil ai să spui: dar eu am muncit pentru tot ce am. Ei bine, ai muncit într-un mediu creat de Dumnezeu, dezvoltat apoi prin știința și munca altor oameni creați tot de El, mediu fără de care nu ai fi putut trăi și nici confort sau bani nu ai fi avut. Imaginează-te pe Lună singur, fără nimeni și fără niciun ajutor divin. Așa ai fi și fără oamenii din jur și societatea care te-a ajutat să evoluezi și chiar să prosperi. Dar să spunem că ți-ai dedicat întreaga muncă și viață ca să ajungi la o anumită bunăstare și confort, te consideri mulțumit și îți faci calcule cui să lași moștenire agoniseala ta. Știu că îți vine greu să-ți imaginezi cum alții vor profita de tot ce acum e al tău. În punctul ăsta pot spune că toți oamenii au un defect de gândire prin care și-au creat puternice atașamente față de bunurile materiale, de bani și confortul la care au ajuns, poate și de anturajul în care și-au permis în sfârșit să se învârtă. În momentul în care ai pierde averea, ai fi distrus pentru că nu ai mai putea trăi în sărăcie și anonimat. Apoi chiar familia ta ar putea începe să te ignore, și atunci vei înțelege că singura ființă din Univers căreia merită să i te dedici, să-i dedici dragostea, efortul și agoniseala ta, este cel care ți-a dat viață, adică Dumnezeu. Părinții sunt doar niște intermediari care îți dau un corp material, dar sufletul este divin și fără el te-ai fi născut un corp inert, adică mort. Desigur că trebuie să fim recunoscători și părinților, dar prin suflet să nu uităm să păstrăm permanent legătura cu divinitatea și orice facem în această lume, pe care nu noi am creat-o, să consacrăm celui care a creat-o, adică Tatălui Divin. 

O să spui: eu pentru copii am muncit, nu pentru Dumnezeu. Da, se poate, dar dacă Dumnezeu nu vrea să le lase lor nimic, le va lua totul, le poate lua chiar viața, pentru că El le va da copiilor după meritele lor. Imaginează-ți că printr-o nenorocire moare toată familia, ce se întâmplă cu agoniseala ta? Evident, nu vei mai putea decide nimic, prin urmare nu ai nicio putere în această lume pentru că în realitate nu-ți aparține. Va decide cine are puterea, adică Dumnezeu, care va face în așa fel încât să fie răsplătiți cu bunurile tale cei care vor merita, după preferințele Lui. De aceea trebuie să-ți schimbi modul de gândire, să înțelegi că totul aparține în realitate Creatorului și în acest sens trebuie să negociezi cu El, pentru că, după cum am spus anterior, și în relația cu Dumnezeu există un comerț. Așteptările lui sunt scrise în Biblie - îți dă tot ce dorești dacă îi confirmi că respecți proprietatea și dreptul Lui de a decide și că muncești cu dedicație ca să prosperați, până la urmă, ”împreună”. El nu ți le va lua cu japca dacă nu dorești să i le oferi, dar nici nu te va ajuta, ci te va lăsa să transpiri și să te chinui singur.

 

Ai grijă ca întotdeauna casa ta să fie pregătită în așa fel încât spiritele bune invizibile, poate chiar Dumnezeu însuși în invizibil, să poposească ca să tragă la tine un pui de somn, să se relaxeze și chiar să se ospiteze, dacă i-ai dedicat lui și hrana (așa cum fac hindușii, de exemplu). E vorba în toate doar de mentalitatea ta. Merită să o schimbi, după cum ți-am explicat. 

 

Dumnezeu nu iubește leneșii, pe cei neinteresați de lumea și creația lui, nici pe cei triști, îndoliați, așa-zișii sfinți care nu vor să se bucure de viața oferită de Creator și își impun prostește tot felul de limite și restricții. Dumnezeu ne vrea fericiți, vrea să vadă că ne bucurăm din plin de ceea ce El a creat aici și că vrem să participăm la prosperitatea creației. Dacă iei cu japca de la altcineva sau din averea comună așa-zisă ”de stat”, nu-i vei face nicio bucurie și te va ignora, lăsându-te în voia hazardului. Important e să vadă că din dragoste pentru El depui un efort, să vrei să muncești ca să-ți câștigi averea prin propiile tale forțe, fizice sau intelectuale, dar întotdeauna în mod corect. Și atunci, s-ar putea ca spiritele bune din Cer să te cheme noaptea la întrunirile lor, să-ți ceară părerea și chiar să te pună să decizi cu privire la soarta omenirii și viitorul acestei lumi, pentru că te-au văzut un lucrător bun.

 

Dacă luăm în considerare ce este scris în Biblie, atunci noi trebuie să ne considerăm urmașii lui Noe, deoarece civilizația anterioară, de la Adam și Eva până la Noe, a fost distrusă prin potop tocmai pentru că a fost ”greșită”.

Rânduiala nouă pe pământ. Legământul lui Dumnezeu cu Noe. Noe şi fiii săi.

1.Si i-a binecuvântat Dumnezeu pe Noe și pe fiii săi și le-a zis: "Cresteți și înmulțiți-vă și umpleți pământul și stăpâniți-l!
Fc 1:28, Fc 8:17, Fc 9:7, Ps 8:6-8, Sir 17:4

2.Groaza și frica de voi fie peste toate fiarele pământului, peste toate păsările cerului, peste tot ce se mișcă pe pământ și peste toți peștii mării; pe mâna voastră le-am dat.
Fc 1:28, Ps 8:6-8, Sol 9:2, Sol 10:2, Sir 17:2-4, Iac 3:7

3.Tot ce se mișcă și tot ce trăiește fie-vă spre hrană; așa cum iarba verde, pe toate vi le-am dat.
Fc 1:29, Rm 14:2, 1Tim 4:3

4.Numai carne cu viața ei - sângele - să nu mâncați. 
Lv 3:17, Lv 7:27, Lv 17:10, Lv 17:14, Dt 12:16, FA 15:20, FA 15:29

5.Cât despre viața voastră - sângele -, pentru ea voi cere socoteală 1 de la toată fiara; și de la fratele omului voi cere socoteală pentru viața omului 2.
Ies 21:28

6.Cel ce va vărsa sânge de om, de către om îi va fi sângele vărsat, căci dupa chipul lui Dumnezeu l-a facut Dumnezeu pe om 3.
Fc 1:27, Fc 5:1, Nm 35:33, Dt 27:25, 3Rg 2:33, Sol 2:23, Mt 26:52, 1Co 11:7, Col 3:10, Ap 13:10

7.Voi însă creșteți și înmulțiți-vă și umpleți pământul și stăpâniți-l!"
Fc 1:28, Fc 8:17

Iar Iisus spune: "Aşadar oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate să fie ucenicul meu".

 

Tocmai asta înseamnă, să consideri și să admiți mental că tot ce ai aparține lui Dumnezeu și nimic nu e al tău decât temporar, până când Domnul va binevoi, nu numai pentru că viața și avutul tău sunt la latitudinea deciziilor Sale, ci pentru că îl iubești ca pe un Tată. 

 

Alte pasaje de remarcat:

 

Cel ce-si iubeste pe tatal sau ori pe mama sa mai mult decat pe Mine, nu este vrednic de Mine; cel ce-si iubeste pe fiul sau ori pe fiica sa mai mult decat pe Mine, nu este vrednic de Mine.
Dt 33:9, Za 13:3, Lc 14:26 

 

"Iar pe acei vrăjmaşi ai mei, care n-au voit să domnesc peste ei, aduceţi-i aici şi tăiaţi-i în faţa mea."

(Evanghelia după Luca, Cap. 19, Prg. 27)

 

Pentru Dumnezeu cei mai importanţi dintre oameni sunt cei care au făcut ca această Creaţie, sau Împărăţie dată oamenilor, să se dezvolte, să progreseze, să ia avânt, să se deschidă spre lumină şi bunăstare. Cu alte cuvinte cei care au făcut-o să rodească, nu cei care au lenevit, chiar dacă s-au închinat şi au respectat poruncile, ca să nu mai vorbim de cei care au profitat de munca altora fără să ofere nimic în schimb. Acest lucru este foarte clar scris în Biblie, în pildele lui Iisus:

"De aceea vă spun vouă că Împărăţia lui Dumnezeu se va lua vouă şi se va da neamului care va face roadele ei".

 

În această lume totul este un troc, un comerț: vrei să iei, să ai, atunci gândește-te ce dai în schimb. Mai întâi dai și apoi iei.

Mare atenție !

Dacă oamenii vor continua aşa, se vor învârti în cercul vicios al păcatului şi sărăciei perpetue. Universul a înţeles până acum că nu trebuie să le dea nimic ”șterpelitorilor și profitorilor” pentru că ei îşi iau cu japca de unde pot şi cum pot.

Aşa ca să ştiţi cum funcţionează Universul. Nu-l veţi putea niciodată păcăli!!! Ce dai, aia primeşti, în orice privinţă. Totul este între tine şi Conştiinţa Universală, care ne măsoară la microni şi are algoritmi foarte exacţi, de mare fineţe şi precizie. Mai mult, tot ce facem și gândim e înregistrat permanent în Cartea Mare a Naturii.

 

Dacă ai înţeles mesajul meu, atunci nu-mi mai fac griji pentru tine, vei şti exact ce ai de făcut de acum încolo. Nu uita să îi înveţi şi pe alţii. 

   

                            S î n z i a n a 💜     

 

          Din învățăturile Marelui Maestru spiritual Omraam Mikhael Aivanhov:          

 

<< DREPTATEA, iată încă o lege a moralei cosmice pe care nimeni, niciodată, nu o va putea demola, fiindcă ea este înscrisă în natură. Chiar și copiii foarte mici au deja acest instinct al dreptății, ei își dau foarte bine seama când suntem drepți și când suntem nedrepți față de ei. Ei nu au nevoie să absolve niște școli mari: chiar foarte mici, ei spun deja: ”Acest lucru nu este drept!” Cum știu ei ce este drept și ce nu este? Unde l-au învățat?...

De altfel, chiar și animalele au simțul dreptății. Eu am citit mai demult un articol științific în care un cercetător povestea că a asistat la un proces între păsări. Erau niște corbi. Ei ”discutau” ceva (se pare că exista chiar și un avocat!) și acuzatul asculta foarte rușinat: el era acuzat de comiterea unui adulter! După eliberare, ei au judecat că vinovatul trebuia condamnat la moarte: ei s-au aruncat asupra lui și l-au sfâșiat.

Așadar, animalele au deopotrivă un anumit sens al dreptății. Chiar și un câine sau o pisică care a furat ceva din bucătărie nu se simte complet inocent și are o expresie vinovată. Cu siguranță, ați remarcat deja acest lucru. La fel, animalul sau pasărea care își permite să ocupe un teritoriu ce nu îi aparține și știe că este vinovată și fuge mai repede din fața celui care își apără bunul. Există cu adevărat un sens înnăscut al dreptății pe care natura l-a pus în toate ființele, și pe care nici savanții, nici filosofii nu vor reuși să îl nege. Toți sunt obligați să se încline și să recunoască că Inteligența Cosmică a înscris în inimile și în sufletele noastre o lege ce nu trebuie încălcată decât cu riscul de a fi pedepsiți în diferite feluri.

Iată concluzia ce trebuie să o tragem acum. Deoarece toate anomaliile de pe pământ provin de la o nedreptate, aceasta ne obligă să ne reglăm, de acum înainte, toate datoriile, să revedem ce datorăm, cui, cât, și să îl înapoiem sub o formă sau alta. Dacă nu îl înapoiem tatălui, să o facem fiului sau soției sale. Iată sarcina discipolului: de acum înainte, să se preocupe să-și plătească datoriile și să dea chiar mai mult decât datorează ca să se elibereze mai repede. Iar într-o bună zi, Maestrul său îi va arăta ceea ce datorează anumitor persoane în lume; atunci el va trebui să le găsească și să repare, altminteri, el va târî după sine mult timp un balast, niște lanțuri, o povară îngrozitoare.

 

Astfel, ceea ce vă rămâne de făcut este să vă revizuiți câteva zile viața: cum ați acționat, ceea ce ați luat, și cui, fără să dați ceva în schimb; apoi, să căutați acele persoane, să vă cereți scuze, să le dați ce le datorați sau chiar să le faceți un serviciu, spunând: ”Eu eram inconștient, slab luminat, iertați-mă dacă am comis unele greșeli. Luați aceasta ca să fim în pace unul cu celălalt.” Nu v-ați gândit, dragii mei frați și surori, că va veni neapărat în existența voastră o zi în care va trebui să faceți față acestei probleme. Iată, acum a venit momentul să vă confruntați cu această problemă și să o rezolvați, dacă nu, dreptatea va fi implacabilă, îngrozitoare, necruțătoare.

 

Eu știu bine că oamenii nu se chinuiesc să facă dreptate și să dea exact ceea ce datorează: ei iau mult și dau foarte puțin; pentru ei, problema se rezolvă repede, totul merge bine, ei sunt liniștiți. Ei nu știu că, totuși, karma îi așteaptă. Datoriile lor sunt înscrise undeva în ei pe o mică bobină ce înregistrează totul, eu v-am vorbit deja despre ea, unde este notat că ei nu și-au achitat consumația, iar apoi ei trebuie să plătească prin niște suferințe. Ei au mâncat, au băut, au furat, au abuzat de iubirea anumitor ființe pe care le-au sedus și înșelat, ei au profitat fără să plătească, adică fără să înapoieze ceea ce au luat; mulți s-au salvat schimbându-și numele, adresa, țara... Dar, ei au fost găsiți. În înalt, Domnii Karmei posedă amprentele lor și le pot regăsi urmele; adesea, chiar în timpul prezentei încarnări, după mulți ani, ei apar și cer plata. Multe suferințe nu sunt decât plata nedreptăților pe care le-au comis în trecut.

Dreptatea trebuie înțeleasă ca o eliberare. Suntem liberi numai când am înapoiat sau am plătit ceea ce am luat. Ei da, dragii mei frați și surori, aveți nevoie de lumina acestui Învățământ ca să înțelegeți că există o Justiție Cosmică. Când luăm, trebuie să dăm.

 

 

Eu aș dori acum să vă fac să înțelegeți dreptatea în raporturile voastre cu familia, cu societatea, etc....

Omul a primit de la părinții săi corpul, viața(să spunem viața, cu toate că nu ei sunt cei care o concep), hainele, hrana, locuința, educația... Este o întreagă datorie ce trebuie să le fie plătită. Mulți copii refuză să o recunoască, ei își critică părinții, li se împotrivesc, chiar îi detestă! Este nedrept. Părinții i-au iubit, au suferit pentru ei, i-au îngrijit când erau bolnavi, s-au ocupat de educația lor. Așadar, omul are, mai întâi, o datorie față de părinții săi.

Apoi, omul mai are și o datorie față de societatea sau națiunea căreia îi aparține, pentru că ea i-a dăruit o întreagă moștenire de cultură și civilizație, cu muzee, biblioteci, laboratoare, teatre. De asemenea, ea pune la dispoziția lui trenurile sale, vapoarele sale, avioanele sale, alte mijloace de transport în comun, medicii săi pentru a-i îngriji, învățătorii și profesorii săi pentru a-i instrui, poliția și armata sa pentru a-i apăra, pompierii săi pentru a interveni în situații de urgență ... și chiar jandarmii săi pentru ai proteja!

Apoi el datorează ceva rasei, pentru că ea i-a dat o culoare pielii, o structură fizică și psihică, o mentalitate, niște tradiții.

Dar nu este totul, el a contractat, totodată, și niște datorii față de planetă, față de pământul care l-a hrănit și susținut, față de întreg sistemul solar (pentru că, datorită soarelui și a planetelor, noi suntem fără încetare, susținuți, însuflețiți, întăriți), față de întreg universul și, în sfârșit, față de Domnul.

Câți oameni există care înțeleg că nu au făcut decât să ia, să ia, și că acum ei datorează enorm? Ah, dar după părerea lor, ei nu datorează nimic; și, nu numai că nu datorează nimic, dar ei au dreptul să distrugă totul. Ce mentalitate! Ceea ce ei nu știu este că, dacă vor continua astfel, ei vor dispare, fiindcă natura nu îi tolerează pe cei care nu îi respectă legile, acestea fiind niște ființe primejdioase și ea le anihilează, într-un fel sau altul.

Discipolul care a înțeles importanța acestei legi a dreptății își iubește, mai întâi, părinții, le face bine pentru a le înapoia ce le datorează. În același timp, el înapoiază ceva societății, națiunii, întregii omeniri, sistemului solar, întreg cosmosului și, în sfârșit, lui Dumnezeu. El își dăruiește munca, își dăruiește gândurile, sentimentele, recunoștința... Fără încetare, el trimite prin activitatea sa ceva bun întregului univers. În acest fel, el se achită de datoriile sale, iar natura îl recunoaște ca o ființă inteligentă. Pe toți cei care nu acționează astfel, ea îi consideră niște hoți, niște ființe necinstite și nedrepte, trimițându-le câteva corecții pentru a-i instrui și a-i cuminți.

Așadar, a fi drept înseamnă, mai întâi, a înțelege că există niște legi și că, pentru tot ce luăm din natură, aerul, apa, căldura, razele soarelui, noi contractăm o datorie față de ea. Dar cum nu putem plăti această datorie cu bani, noi trebuie să o plătim cu iubirea nostră, cu recunoștința noastră, cu respectul nostru și cu voința noastră de a studia tot ceea ce ea a scris în marea sa carte. De asemenea, noi o mai plătim făcând bine tuturor creaturilor: dăruindu-le căldura noastră, lumina noastră. >>

Omraam Mikhaël Aïvanhov - Spiritual Master

 

© Copyright 2015 

Max's concept