Dacă alte tratamente nu au dat roade, mai putem încerca un tratament medical ipotetic, ca o ultimă soluţie şi nu numai: spiritualitatea. Spiritualitatea îi implică pe cei care sunt într-o relaţie permanentă şi afectivă cu divinitatea şi caută răspunsuri la întrebări privind rostul în lume. Cei religioşi se încadrează într-o altă categorie. Religia este un set de idei formalizate pentru definirea unei înţelegeri a divinului. O persoană poate fi spirituală fără să fie religioasă. George Bernard Show spunea: "există o singură religie, deşi există o sută de variante ale ei". Primii sfătuitori în îngrijirea sănătăţii au fost preoţii-doctori din culturile antice. De asemenea, Biblia este plină de descrieri ale vindecărilor miraculoase. Multe grupuri religioase au şi astăzi o tradiţie vindecătoare activă, prin punerea mâinilor, prin ungerea cu mir şi rugăciunile pentru sănătate. Religiile, credinţa şi spiritualitatea au roluri atât de importante în vindecare şi în prevenire, în confruntarea cu boala şi în calitatea îngrijirii, încât ele constituie parte a tratamentelor holistice ale persoanei - trup, minte, şi da, spirit.
O mulţime de studii efectuate în ultimele decenii arată că, dacă aveţi o anumită disciplină spirituală în viaţă, de la participarea la slujbele religioase la meditaţie, sunteţi în general mai sănătoşi. Beneficiile practicilor spirituale asupra sănătăţii sunt atât de profunde, încât oamenii de ştiinţă au început să studieze care sunt diferenţele legate de sănătate dintre credincioşi şi necredincioşi.
Scanarea creierului arată că meditaţia şi rugăciunea pot să schimbe activitatea cerebrală şi să îmbunătăţească răspunsul imunitar. De asemenea, practicile spirituale pot reduce pulsul şi tensiunea arterială, ambele reducând răspunsul la stres al corpului uman.
Oamenii internaţi în spitale care nu au folosit niciun fel de practici spirituale, au avut perioade mai lungi de spitalizare de până la trei ori, în medie, faţă de cei care au fost regulat la biserică sau au practicat meditaţia.
Care este firul comun al acestor lucruri? Unele forme de practică religioasă duc la un stil de viaţă mai sănătos şi la o viaţă mai sănătoasă. Este vorba aici de practica spirituală în general, nu de una anumită. Astfel de rezultate au convins cercetătorii că există o mare putere vindecătoare în spiritualitate.
Există dovezi şi în sprijinul ideii că spiritualitatea îmbunătăţeşte sănătatea mintală. Conform statisticilor, sunt mult mai puţine sinucideri printre oamenii credincioşi şi asta pentru că majoritatea credincioşilor cred că sinuciderea este ceva rău în ochii lui Dumnezeu şi că, sinucigându-se, ar putea fi condamnaţi pe vecie. Numărul sinuciderilor în rândul celor care nu se duc la biserică este în medie de patru ori mai mare decât în rândul celor care se duc regulat.
Religia joacă un rol important şi în reducerea altor comportamente distructive, cum ar fi abuzul de alcool sau de droguri. Oamenii credincioşi tind să bea mai puţin, să nu fumeze şi să nu consume droguri. Chiar şi adolescenţii care merg la biserică des sunt tentaţi să folosească mai puţin alcoolul şi drogurile.
Mai mult, nu numai că religia previne comportamentele abuzive, dar promovează şi experienţe pozitive de viaţă, cum ar fi căsătoria, strângerea relaţiilor de familie şi starea personală de bine.
Prin urmare, dacă sunteţi conectaţi şi împliniţi spiritual, veţi fi fericiţi în aproape orice domeniu al vieţii. Există atât de multă putere în credinţă şi spiritualitate încât, categoric, pot duce la autovindecare.
Spre exemplu, într-un studiu, rugăciunea i-a ajutat pe cei internaţi în azile care sufereau de demenţă sau agitaţie. Sub îndrumarea unui cercetător, cei internaţi s-au rugat câte cinci minute, în cinci din cele şapte zile ale săptămânii, patru săptămâni la rând. Era şi un grup de control care nu se ruga. Cercetătorul a oferit două rugăciuni la alegere, fără nuanţe către un anumit cult religios. Membrii grupului de rugăciune au devenit mai vorbăreţi, mai vioi, mai familiarizaţi cu mediul înconjurător şi cu oamenii din jur. În mod evident, rugăciunea a avut un rol benefic.
Într-un alt studiu, vindecători spirituali creştini, iudei, budhişti, indieni americani sau de alte orientări, s-au rugat câte o oră zilnic pentru 40 de pacienţi bolnavi de SIDA. După şase luni, pacienţii pentru care se rugaseră aveau rezultate medicale mai bune decât cei din grupul de control, pentru care nu se rugase nimeni. Rezultatele medicale includeau mai puţine boli asociate cu SIDA, mai puţine vizite la medic şi o stare de spirit mai bună.
Toate dovezile (mult mai multe decât cele exemplificate aici), arată că divinitatea căreia îi adresăm rugăciunea, este chiar o realitate şi nu o ficţiune.
Cei mai mulţi dintre noi ştim asta, dar mulţi ajung să se adreseze divinităţii doar în cazuri extreme.
Sfatul meu este să ne rugăm, mai ales dacă suntem convinşi că rugăciunea ne va ajuta pe noi sau alte persoane.
CUM SĂ NE RUGĂM
Dar v-aţi gândit vreodată la rugăciunea spontană, făcută ca o conversaţie cu Dumnezeu? Ce-ar fi să o încercaţi începând de-acum?! E simplu: puneţi capul jos, mâinile în poziţia care vă inspiră mai mult, inspiraţi adânc şi concetraţi-vă mental la Dumnezeu. Acum începeţi să-i spuneţi Lui ce aveţi pe suflet. Faceţi asta ori de câte ori simţiţi nevoia, aşa, spontan.
Nu numai că veţi începe să vă simţiţi mai bine, dar veţi deveni din ce în ce mai puternici. S-a demonstrat că rugăciunea are efect terapeutic şi linişteşte, dar nu ştiu dacă la fel de mult atunci când nu îi spui lui Dumnezeu ce te frământă, şi chiar pentru ce anume îi porţi recunoştinţă şi vrei să-i mulţumeşti, ci îi bolboroseşti nişte cuvinte citite din vreo carte sau învăţate pe de rost. Mă îndoiesc că Dumnezeu va înţelege ce problemă ai în cazul ăsta. Vorbeşte-i cu cuvintele tale simple, în gând sau cu voce tare. Spune-i concret ce dorești și ce te doare în propoziții simple cu subiect și predicat, fără cereri evazive sau cu caracter general sau mai rău, să-i transmiți o listă întreagă de dorințe. Spune una și așteaptă răspuns înainte să treci la următoarea.
Evită întotdeauna repetiţia mecanică a unor texte sau rugăciuni. Unde nu pui suflet şi convingere nu iese nimic. Aceasta înseamnă de fapt porunca biblică: "Să nu iei în deşert Numele Domnului Dumnezeului tău! ".Dar cel mai important e să încerci să-l simţi pe Dumnezeu aproape de tine, undeva aici, chiar lângă tine. Pentru că el ştie tot ce se întâmplă cu tine, îţi cunoaşte şi ultimul fir de păr din cap, deci e ca şi când stă aici, lângă tine.
Crede în puterea rugăciunii tale sincere, spontane! Nu uita că este foarte important să îţi arăţi recunoştinţa pentru binele pe care l-ai primit, pentru ce îţi aduce mulţumire şi beneficii. Când doriţi să vă rugaţi, închideţi ochii pentru a nu fi distraşi de alte lucruri sau imagini. Astfel, vă puteţi concentra mai bine la Creator. Uitaţi de convingerile sau îndoielile personale privind rugăciunea, existenţa lui Dumnezeu sau originea omenirii. Începeţi să spuneţi pur şi simplu rugăciunea ca şi cum aţi începe să vorbiţi cu un prieten la telefon. Respiraţi calm, adânc. Respiraţia este foarte importantă în momentul rugăciunii. Cereţi apoi ce doriţi sau exprimaţi-vă recunoştinţa pentru ceea ce aveţi şi aţi primit deja. Dar totul trebuie să fie sincer, din inimă, nu ceva formal pentru că așa trebuie. Dumnezeu știe când ești sincer și când nu. Lui nu-i plac falșii și lingușitorii.
Bazându-mă pe dovezile în favoarea rugăciunii şi spiritualităţii, precum şi pe experienţele mele de viaţă, eu cred că este vital să păstrăm o anumită practică spirituală regulată, formală sau informală, religioasă sau non-religioasă. Eu personal consider foarte importantă şi efectuarea semnului crucii, precum şi prezenţa crucii ca simbol, dar nu a crucifixului. Să facem deosebirea între cruce şi crucifix. Crucifixul este imaginea lui Iisus răstignit pe cruce, în agonie, după o tortură greu de imaginat. De ce aş vrea să mă rog în faţa imaginii cruzimii umane, fără limite, şi care nu a dus nici măcar la dispariţia ei şi nici a violenţei de orice fel din această lume?!? Nici până în ziua de astăzi nu s-a dorit eradicarea violenţei pe Pământ, a cruzimilor şi a faptelor inumane, mai mult, ele s-au perpetuat în decursul timpului până astăzi şi sunt continuate chiar şi în prezent. Rugându-te în fața imaginii torturii la care a fost supus Iisus (și nu numai el), poți atrage din univers exact acele lucruri, pentru că legea atracției universale funcționează permanent și în orice privință.
Nu uita că însuşi Dumnezeu a fost uimit de înclinaţia spre răutate a oamenilor şi i-a părut rău că i-a creat, de aceea a vrut să-şi distrugă creaţia prin potop. După potop, a rămas doar Noe cu familia și arca lui, dar Dumnezeu tot nu a fost convins că a stârpit răutatea, însă a hotărât ca atât timp cât va fi Pământul, să nu mai distrugă nimic din ce e viu din cauza răutăţii omului: "Niciodată nu voi mai blestema Pământul din cauza omului, căci înclinaţia inimii omului este rea din tinereţea lui, şi niciodată nu voi mai lovi tot ce este viu, cum am făcut" (Geneza, 8:14). Deci răutatea omului îi este urâtă lui Dumnezeu şi aici trebuie să lucrăm fiecare cu noi înşine, cu sufletul nostru şi gândurile pe care le creăm. Gândurile noastre sunt energii care circulă în Univers. Cele urâte nu fac decât să sporească negativitatea mentalului colectiv şi implicit, a Pământului..
Fiecare dintre noi ne plătim singur faptele şi păcatele proprii. Singuri ne putem mântui sau ne putem coborî în bezna neagră a existenţei. Nu există intermediari în acest proces, care e propriu şi personal. La judecata de apoi, fiecare o să fie singur în faţa lui Dumnezeu, fără avocaţi. Tu, cu tine şi cu Dumnezeu. Fără credința în Dumnezeu, aproape sigur vei ajunge să cazi în deznădejde, pentru că viața pe pământ e dificilă și câteodată, când apar obstacole majore, pare imposibil de suportat.
Cel mai trist cuvânt este "deznădejde". Înseamnă că renunţăm, că nu mai încercăm şi nu putem sau nu mai facem niciun efort pentru a lupta. Cred că "deznădejdea" nu face parte din vocabularul lui Dumnezeu. Şi totuşi, deznădejdea pare să abunde uneori. După mari tragedii, cum ar fi uraganele, tsunami-urile sau uciderea soldaţilor în război, nivelul speranţei scade. Dar în momentele de greutăţi şi suferinţe avem mai multă nevoie de speranţă, pentru că, dacă avem senzaţia că "totul este pierdut", suntem cu adevărat pierduţi iar atitudinea negativă, de deznădejde, se răspândeşte de la om la om asemeni unei epidemii.
Speranţa - un motiv de a trăi. Termenul din limba franceză "raison d'etre" înseamnă un motiv pentru a exista, sau o justificare pentru a trăi. Acesta este secretul. Atâta timp cât avem un motiv, putem face următorul pas. Şi următorul. Şi pe următorul...
Dumnezeule al tuturor speranţelor, iartă-mă când mă descurajez sau vreau să renunţ. Salvează-mă de la auto-compătimire şi reînnoieşte-mi speranţa. Fă-mă capabil să văd nu numai că pot trece peste necazurile de astăzi, dar că îmi dai speranţă şi mângâiere pentru a reuşi în fiecare zi.
Amin.
Speranţa - un motiv de a trăi. Termenul din limba franceză "raison d'etre" înseamnă un motiv pentru a exista, sau o justificare pentru a trăi. Acesta este secretul. Atâta timp cât avem un motiv, putem face următorul pas. Şi următorul. Şi pe următorul...
Dumnezeule al tuturor speranţelor, iartă-mă când mă descurajez sau vreau să renunţ. Salvează-mă de la auto-compătimire şi reînnoieşte-mi speranţa. Fă-mă capabil să văd nu numai că pot trece peste necazurile de astăzi, dar că îmi dai speranţă şi mângâiere pentru a reuşi în fiecare zi.
Amin.
Fă semnul crucii!
Iată, aceasta este o cruce:
iar acesta este un crucifix:
Oare de ce Dumnezeu nu i-a pedepsit pe cei care l-au crucificat pe Iisus?!? Ar fi trebui să urmeze ceva crunt, un cutremur devastator, putea să crape Pământul, să cadă un meteorit, orice, pentru că totul stă în puterea Creatorului.
Dar a fost linişte... Pentru că Dumnezeu gândește ca un zeu creator și nu ca un om. Pedepsele lui vin mult mai târziu, ca și răspunsurile la cererile și rugăciunile noastre.
Dar cum ne poate vindeca Dumnezeu?
Iată răspunsul:
ENERGIA VIEŢII GENEREAZĂ VINDECAREA
Domnul Iisus a spus: "Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu" (Matei 4:4. Vezi şi Ioan 1:1 " La început era Cuvântul, şi Cuvântul era la Dumnezeu, şi Dumnezeu era Cuvântul").
"Cuvântul" este energia vieţii sau forţa vibratorie cosmică. "Gura lui Dumnezeu" este medulla oblongata, din partea posterioară a creierului, şi care se subţiază în coloana vertebrală. Aceasta, partea cea mai vitală a corpului uman, este intrarea divină ("gura lui Dumnezeu") pentru "cuvântul" sau energia vieţii prin care omul este susţinut. În scripturile hinduse şi creştine, Cuvântul este numit Aum, respectiv Amin.
Numai această Putere Perfectă vindecă; toate metodele externe de stimulare doar cooperează cu energia vieţii şi sunt lipsite de valoare fără ea.
ENERGIA VIEŢII GENEREAZĂ VINDECAREA
"Cuvântul" este energia vieţii sau forţa vibratorie cosmică. "Gura lui Dumnezeu" este medulla oblongata, din partea posterioară a creierului, şi care se subţiază în coloana vertebrală. Aceasta, partea cea mai vitală a corpului uman, este intrarea divină ("gura lui Dumnezeu") pentru "cuvântul" sau energia vieţii prin care omul este susţinut. În scripturile hinduse şi creştine, Cuvântul este numit Aum, respectiv Amin.
Numai această Putere Perfectă vindecă; toate metodele externe de stimulare doar cooperează cu energia vieţii şi sunt lipsite de valoare fără ea.
PUTEREA OMULUI PRIMITĂ DE LA DUMNEZEU
Nimic nu este mai mare decât Conştiinţa Cosmică, sau Dumnezeu. Puterea Sa o depăşeşte cu mult pe cea a minţii omeneşti. Caută numai ajutorul Său. Însă acest sfat nu înseamnă că ar trebui să fii pasiv, inert ori credul; sau că ar trebui să minimalizezi puterea propriei tale minţi. Domnul îi ajută pe cei ce se ajută pe ei înşişi. El ţi-a dat putere, concentrare, credinţă, raţiune şi bun-simţ comun pentru a le folosi atunci când încerci să scapi de durerile trupeşti şi mentale; ar trebui să foloseşti toate aceste puteri în vreme ce, simultan, apelezi la El.
În vreme ce rosteşti rugăciuni sau afirmaţii, crede întotdeauna că-ţi foloseşti puterile proprii, însă dăruite de Dumnezeu pentru a te vindeca pe tine însuţi sau pe alţii. Cere-i ajutorul, însă dă-ţi seama că tu însuţi, în calitate de copil iubit al Său, foloseşti darurile Sale: voinţa, emoţia şi raţiunea, pentru a soluţiona toate problemele dificile din viaţă. Trebuie să fie atins un echilibru între ideea medievală a dependenţei complete de Dumnezeu şi calea modernă a bizuirii numai pe Eu.
Dar ... indiferent de credinţa şi de convingerile noastre, putem găsi o cale de vindecare spirituală.
Iată câteva căi:
O metodă prin care oamenii se agaţă de durerea şi suferinţa lor este refuzul de a-i ierta pe cei care i-au rănit. Ei lasă duşmănia să rămână înfiptă adânc în ei. Nu vor să ierte. "Nu vreau să aibă satisfacţia de a şti că l-am iertat"- cam aşa se gândeşte omul. Dar ce povară uriaşă cară! În fiecare zi el se va gândi la răul care i s-a făcut. Până când nu va fi gata să se elibereze, furia va rămâne în interiorul său şi, treptat, îl va distruge.
Lipsa iertării mai înseamnă două lucruri: dacă nu iertăm nu înţelegem Graţia Divină a lui Dumnezeu, care pe scurt înseamnă că, deşi suntem vinovaţi şi am merita să fim pedepsiţi, Dumnezeu ne şterge păcatele, sau cel puţin aşa sperăm.
În al doilea rând, nu putem ierta până nu ştim cum e să fim iertaţi. Furia şi ura sunt molipsitoare, de ce nu ar fi atunci şi iertarea şi bunătatea? Mă întreb cum se simt unii când spun rugăciunea către Domnul, cerându-i: "iartă-ne nouă păcatele (sau greşelile) aşa cum şi noi iertăm..."
Dacă vor cântări acele vorbe şi vor ierta cu adevărat, vieţile lor vor fi cu mult mai bogate.
Iisus a spus: "Că de veţi ierta oamenilor greşelile lor, ierta-va şi vouă tatăl vostru Cel ceresc. Iar dacă nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre". (Matei 6:14-15).
Nu e uşor să ierţi dacă nu ai învăţat cum, dar fă un efort şi activează-ţi latura ta pozitivă, îngerească, celestă. Anihilează-ţi latura neagră, urâtă, tenebroasă. Aşa ajuţi la schimbarea lumii într-o lume pe care şi tu ţi-o doreşti negreşit, o lume a luminii, a bunătăţii şi iubirii necondiţionate. Adoptă mentalitatea zeilor, care şi-au astupat de mult timp urechile la toate răutăţile, vorbele duşmănoase şi faptele urâte. Numai aşa au putut deveni zei.
Dumnezeule iubitor şi atoateiertător, ajută-mă să-i iert pe cei care m-au rănit sau mi-au greşit. Aminteşte-mi că nu merit iertarea Ta, dar că Tu mi-o acorzi oricum. Învaţă-mă să mă eliberez de durere şi să trăiesc o viaţă împlinită. Amin.
Fă semnul crucii sau împreunează mâinile!
CALEA IERTĂRII
O metodă prin care oamenii se agaţă de durerea şi suferinţa lor este refuzul de a-i ierta pe cei care i-au rănit. Ei lasă duşmănia să rămână înfiptă adânc în ei. Nu vor să ierte. "Nu vreau să aibă satisfacţia de a şti că l-am iertat"- cam aşa se gândeşte omul. Dar ce povară uriaşă cară! În fiecare zi el se va gândi la răul care i s-a făcut. Până când nu va fi gata să se elibereze, furia va rămâne în interiorul său şi, treptat, îl va distruge.
Lipsa iertării mai înseamnă două lucruri: dacă nu iertăm nu înţelegem Graţia Divină a lui Dumnezeu, care pe scurt înseamnă că, deşi suntem vinovaţi şi am merita să fim pedepsiţi, Dumnezeu ne şterge păcatele, sau cel puţin aşa sperăm.
În al doilea rând, nu putem ierta până nu ştim cum e să fim iertaţi. Furia şi ura sunt molipsitoare, de ce nu ar fi atunci şi iertarea şi bunătatea? Mă întreb cum se simt unii când spun rugăciunea către Domnul, cerându-i: "iartă-ne nouă păcatele (sau greşelile) aşa cum şi noi iertăm..."
Dacă vor cântări acele vorbe şi vor ierta cu adevărat, vieţile lor vor fi cu mult mai bogate.
Iisus a spus: "Că de veţi ierta oamenilor greşelile lor, ierta-va şi vouă tatăl vostru Cel ceresc. Iar dacă nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre". (Matei 6:14-15).
Nu e uşor să ierţi dacă nu ai învăţat cum, dar fă un efort şi activează-ţi latura ta pozitivă, îngerească, celestă. Anihilează-ţi latura neagră, urâtă, tenebroasă. Aşa ajuţi la schimbarea lumii într-o lume pe care şi tu ţi-o doreşti negreşit, o lume a luminii, a bunătăţii şi iubirii necondiţionate. Adoptă mentalitatea zeilor, care şi-au astupat de mult timp urechile la toate răutăţile, vorbele duşmănoase şi faptele urâte. Numai aşa au putut deveni zei.
Dumnezeule iubitor şi atoateiertător, ajută-mă să-i iert pe cei care m-au rănit sau mi-au greşit. Aminteşte-mi că nu merit iertarea Ta, dar că Tu mi-o acorzi oricum. Învaţă-mă să mă eliberez de durere şi să trăiesc o viaţă împlinită. Amin.
Fă semnul crucii sau împreunează mâinile!
RECONECTAŢI-VĂ CU CEVA SUPERIOR
Dacă v-aţi rupt de credinţă, reconectaţi-vă cu ea: reveniţi la credinţa religioasă din copilărie sau găsiţi alta care vă interesează. Dacă nu vreţi să fiţi activi într-o comunitate religioasă sau spirituală, găsiţi anumite practici pe care să le urmaţi constant. Ar putea fi yoga, tai chi, meditaţia sau chiar voluntariat pentru o cauză în care credeţi.
Încercaţi să exersaţi, dimineaţa sau seara, "clipa de tăcere", chiar şi numai 10 minute. Nu trebuie decât să staţi liniştiţi, să nu vorbiţi şi să nu permiteţi treburilor zilnice să vă tulbure. Puteţi să alegeţi momentul chiar şi la prânz, când vă faceţi siesta, dacă aveţi ambianţa necesară şi posibilitatea. Nu rataţi această clipă! Să ascultăm interiorul nostru, să simţim cum circulă energiile prin corpul nostru şi chiar comunicarea din interiorul nostru cu restul Universului şi cu Divinitatea!
Să ne amintim că orice ne hrăneşte spiritul, ne hrăneşte şi trupul și reciproc.
PROMOVAŢI ARMONIA SPIRITUALĂ
EXPLORAŢI NATURA
Cred că una dintre cele mai uşoare căi de conectare cu spiritualitatea este să petrecem mai mult timp în natură.
O excursie la munte, înotul în mare sau într-un lac, bucuria de a avea animale de casă, de a privi un apus impresionant, un fluture care vi se aşează pe picior, o floare care are un colorit mirific şi pare creată de un artist desăvârşit, toate astea sunt daruri care vă pot hrăni sufletul şi vi-l umple cu energie divină. Natura este cea care ne înconjoară şi ne conectează cu clipa. Dacă vă plimbaţi, nu uitaţi să priviţi toate frumuseţile din jur, şi chiar cerul imens de un albastru profund. Uitaţi-vă la textura, culoarea şi compoziţia florilor şi a copacilor. Pe bună dreptate că puteţi întreba: " ce inteligenţă desăvârşită a creat toate aceste frumuseţi şi face ca totul să fie atât de potrivit, de frumos, de puternic?"
Privind natura înconjurătoare, trebuie să te vezi pe tine ca parte a acestui Univers ordonat şi ca fiind în relaţie directă cu Dumnezeu, cel care ne-a creat pe noi toţi deopotrivă. Nu ai cum să te mai simţi singur în lume când o să înţelegi cine eşti tu cu adevărat. Eşti cel creat de Dumnezeu şi faci parte din Universul Lui. Eşti la fel de important ca toţi ceilalţi.
Nu-l dezamăgi pe Creatorul tău!
CONECTAŢI-VĂ LA PROPRIA INTUIŢIE
Intuiţia este înţelepciunea spirituală pe care o purtăm înlăuntrul nostru. Ea se poate manifesta ca o clipă de uimire, o senzaţie corporală, un sentiment de bucurie sau o presimţire. Ea devine foarte puternică dacă o consultăm mai des. Urmându-ne intuiţia, putem lua decizii potrivite nouă şi putem învăţa să ne exprimăm sinele cel mai autentic.
Intuiţia devine extrem de importantă când e vorba de propria sănătate. Uneori ştiţi că ceva nu e în regulă pentru că ascultaţi "doctorul lăuntric", sau din contră, nu acceptaţi un diagnostic pus pentru că intuiţia vă spune altceva.
Dacă încă intuiţia nu vă răspunde conform aşteptărilor, încercaţi să faceţi următoarele lucruri:
- Meditaţi. Încercaţi să staţi nemişcaţi, să vă eliberaţi de orice anxietate şi nehotărâre, să lăsaţi orice gânduri de panică, teamă, nesiguranţă. Fiţi atenţi la orice mesaj de durere, de enervare, de oboseală sau de anxietate. Imaginaţi-vă că inspiraţi energie şi sănătate şi expiraţi răul şi boala. Continuaţi să meditaţi în acest fel cel puţin 10 minute. Dacă nu vă place meditaţia din poziţia şezând, faceţi o plimbare în natură. Mersul pe jos poate servi ca "meditaţie în mişcare" şi e foarte sănătos.
- Luaţi decizii intuitive. Ascultaţi mai des senzaţiile corporale şi presimţirile, dincolo de confirmările din realitatea imediată. Corpul vă spune să mergeţi la doctor, să întrerupeţi o relaţie, să schimbaţi locul de muncă sau să faceţi o activitate programată? Aveţi încredere în ceea ce simţiţi, fără să vă blocaţi hotărârile şi activitatea zilnică. Uneori e greu să crezi în intuiţie pentru că asta înseamnă să ieşi din zona de confort, însă aveţi grijă că o schimbare nu trebuie să fie făcută brusc. Dacă aveţi senzaţia că a venit vremea să vă schimbaţi locul de muncă, faceţi lucrurile treptat: actualizaţi CV-ul, luaţi legătura cu agenţiile care se ocupă de recrutare şi cercetaţi piaţa muncii înainte de a părăsi locul de muncă.
- Dormiţi cu ideea în gând. Este calea cea mai potrivită de a te conecta la intuiţie. Înainte de a merge la culcare seara, îţi pui o întrebare simplă, cu da sau nu, despre calea de urmat, despre ce decizie să iei, ori despre cum să răspunzi unei provocări. În timpul somnului, mintea subconştientă lucrează asupra răspunsului. După ce te vei scula, vei avea un răspuns clar, negreşit. Acest ritual dinainte de culcare nu este acelaşi lucru cu grija sau cu rumegarea provocării problemei, ba din contră. Ceri pur şi simplu un răspuns la problemă şi laşi subconştientul sau pe Dumnezeu să răspundă în locul tău.
Dormim mai bine şi ne simţim mai bine.
Aproape sigur, ne vindecăm.
Rugăciuni de suflet
Dumnezeule înţelept şi iubitor, adeseori nu am văzut venind greutăţile, dar Tu le-ai văzut. Nu mi-ai promis că mă vor ocoli; ai promis să mă linişteşti în mijlocul suferinţei mele şi că eşti cu mine. Pentru aceasta îţi mulţumesc. Amin.
Rugăciune de mulţumire
Sfinte Dumnezeule, uneori mă simt singur, părăsit, respins şi fără speranţă. Trimite-mi să-mi aducă mesaje de încurajare, mângâieri blânde şi îmbrăţişări iubitoare, deoarece am nevoie de ele. Şi, Dumnezeule, deoarece m-ai ridicat din momente grave, foloseşte-mi viaţa şi experienţa pentru a aduce speranţa celorlalţi. Amin.
Rugăciune pentru viața de apoi
Rugăciune pentru cei plecați dintre noi
Mai departe, fraţii mei, bucuraţi-vă întru Domnul. Ca să vă scriu aceleaşi lucruri, mie nu-mi este anevoie, iar vouă vă este de folos.
(FILIPENI 3:1)
(FILIPENI 3:1)
S î n z i a n a 💜
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu