Opt din zece femei au o tulpină ”HPV” la un moment dat în viaţa lor.
Zilnic în România sunt diagnosticate cu cancer de col uterin nouă femei, iar şase dintre ele mor. Totul începe de la o singură tulpină HPV care, deşi nu este o floare, are multiple tulpini. Virusul se transmite pe cale sexuală cu un partener infectat, prin contact cu tegumentele.
”Virusul Papiloma Uman (HPV)” este un virus ce face parte din grupul papovavirusurilor şi este responsabil de producerea verucilor (negii). Este frecvent întâlnit şi poate cauza anomalii ale celulelor sau tumori la nivelul pielii. ”HPV” poate determina modificări ale ţesuturilor de la nivelul membrelor superioare şi inferioare, corzilor vocale, gurii şi organelor genitale. Până în prezent au fost identificate peste 130 de tipuri de papiloma virusuri, iar unele tulpini sunt considerate ca fiind implicate în apariţia cancerelor anale şi genitale, din cauza faptului că acestea se pot dezvolta în cervix (orificiul de deschidere al uterului), vagin, vulvă, uretră şi anus.
”Virusul HPV” poate determina două tipuri de modificări ale ţesuturilor: condiloame (negi) sau displazii (ţesuturi precanceroase).
Displaziile sunt prezenţa unor celule anormale la nivelul pielii. Displazia nu este similară cancerului, dar se poate transforma în cancer după mai mulţi ani, dacă nu este tratată.
Condiloamele (negii genitali) sunt nişte tumori asemănătoare negilor, localizate în zona genitală, cel mai frecvent la exteriorul vulvei. De obicei, acestea sunt nedureroase, dar pot determina mâncărimi, arsuri sau sângerări uşoare. Pot fi localizate, de asemenea, în jurul uretrei sau anusului. Cele din interiorul vaginului sau de pe cervix sunt plate şi pot fi descoperite doar prin testul Babeş Papanicolau.
La bărbaţi, condiloamele se pot forma pe penis şi pe scrot. În aproximativ 20% dintre cazuri, coniloamele dispar de la sine, la câteva luni după apariţie. Dispariţia condiloamelor nu indică întotdeauna dispariţia infecţiei cu HPV din organism. Adesea, infecţia rămâne în organism pentru toată viaţa.
Există tulpini cu risc scăzut şi tulpini cu risc ridicat de a cauza cancer. Tulpinile de ”HPV” cu risc scăzut cauzează condiloamele din zona genitală (negii genitali) atât la femei, cât şi la bărbaţi. Verucile genitale sunt provocate, în aproximativ 90% din cazuri, de tipurile ”HPV” 6 şi 11.
Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului defineşte în prezent 12 tipuri de ”HPV” cu risc crescut şi care sunt asociate cu cancerul la oameni (tipurile 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59), pecum şi două tipuri suplimentare pentru care există dovezi limitate de carcinogenitate (”HPV” tipurile 68 şi 73).
Tulpinile 16 şi 18 sunt responsabile pentru circa 70% din cancerele cervicale din întreaga lume.
La nivel mondial, cancerul de col uterin este al treilea ca frecvenţă dintre tipurile de cancer la femei şi al doilea ca frecvenţă la femeile cu vârste cuprinse între 15 şi 44 ani. Exsită 15 tipuri de ”HPV” care pot determina apariţia cancerului de col uterin, cele mai frecvente la nivel mondial fiind tipurile 16, 18, 45, 31.
Practic, infecţiile recurente cu aceste tipuri de ”HPV” pot evolua către leziuni epiteliale premaligne, clasificate din punct de vedere histopatologic drept neoplazii intraepiteliale cervicale (NIC).
Acestea sunt grupate în trei categorii: NIC - displazie uşoară, NIC 20 - displazie moderată spre marcată, NIC 3 - displazie severă spre adenocarcinoma in situ.
Cancerul vaginal şi cancerul vulvar sunt provocate în 70% din cazuri de ”virusurile HPV” 16 şi 18.
Majoritatea cancerelor anale cu celule scuamoase (80%) sunt cauzate de ”HPV”, de obicei de tipul HPV 16.
Cancerul de col uterin este consecinţa întârziată a infecţiei cu ”HPV”. Un procent mic al femeilor expuse la ”HPV„ dezvoltă leziuni asimptomatice ce evoluează ulterior spe cancer. Aproximativ 40% din leziunile preinvazive netratate degenerează în cancer invaziv într-o perioadă de circa zece ani.
Se estimează că cel puţin 50% dintre adulţii activi sexual au avut o infecţie cu ”HPV”, conform Centrului Medical de Diagnostic şi Tratament Victor Babeş. Dobândirea infecţiei cu ”HPV” este strâns legată de comportamentul sexual. Frecvenţa infecţiei cu ”HPV” creşte odată cu numărul de parteneri sexuali şi cu debutul timpuriu al activităţii sexuale.
Virusul nu se transmite doar prin act sexual propriu-zis, este suficient contactul cu zona genitală evidenţiată. Nici chiar prezervativul nu poate proteja zonele expuse pentru că există porţiuni de piele neacoperite în zona genitală care vin în contact direct. ”Virusul HPV” se transmite şi în alt mod decât pe cale sexuală, de exemplu prin mâini infectate, lenjerie, prosoape, transmitere de la mamă la făt în momentul naşterii (mai rar), purtarea hainelor persoanelor infectate sau chiar la piscină.
Condiloamele se diagnostichează prin examinare clinică. În cazul displaziilor este recomandat examenul Papanicolau sau biopsia-prelevarea şi examinarea la microscop a unei mici părţi din ţesutul cervical.
Depistarea periodică cu testul Babeş Papanicolau oferă numeroase oportunităţi de descoperire a leziunilor precanceroase . Testul Babeş Papanicolau este metoda de screening pentru modificările colului uterin. El poate surprinde cancerul uterin în stadii incipiente şi depistează unele stări precanceroase.
Colposcopia este o investigaţie imagistică suplimentară a vulvei, vaginului şi colului uterin care permite vizualizarea acestora şi prelevarea de ţesut biopsic în cazul în care sunt identificate leziuni ale epiteliului colului uterin sau ale endocolului. Mostrele prelevate sunt examinate apoi la microscop.
O altă procedură de diagnosticare este depistarea ADN-ului virusului şi stabilirea exactă a tipului de virus cu care este infectat pacientul.
Pentru că e mult mai simplu să previi decât să tratezi, iată câteva măsuri de prevenţie de care trebuie să ţii cont şi să-i informezi şi pe alţii când ai ocazia.
Pentru că principalul risc de contactare ”HPV” este prin contact sexual, se recomandă ca începerea vieţii sexuale să se facă cât mai târziu posibil (în orice caz după 18 ani).
Reducerea numărului de parteneri sexuali şi folosirea prezervativului, chiar dacă acesta nu asigură o protecţie 100% împotriva ”HPV”, reprezintă alte două metode de prevenţie. Efectuarea regulată a examenului Babeş-Papanicolau şi controlul ginecologic anual, mai ales după începerea vieţii sexuale, sunt extrem de importante.
Testul Babeş-Papanicolau este o investigaţie simplă, nedureroasă, care constă în recoltarea unor celule de la suprafaţa colului uterin şi detectarea modificărilor precanceroase sau canceroase.
O altă măsură profilactică eficientă este menţinerea unei imunităţi puternice a organismului, practic 90% din infecţiile ”HPV” sunt eliminate de propria imunitate şi doar 10% din acestea ajung să producă leziuni canceroase. Aşadar, după depistarea infecţiei cu ”HPV” este necesară susţinerea imunitară pentru ca organismul să elimine virusul înainte ca acesta să producă leziuni canceroase.
Creşterea imunităţii se realizează printr-o alimentaţie sănătoasă, bogată în fructe şi legume şi suplimentarea cu vitamine şi minerale în condiţii speciale, un stil de viaţă activ, dar şi evitarea pe cât posibil a stresului. Homeopatia poate fi, de asemenea, utilă, în prevenirea apariţiei virusului ”HPV” în organism.
În prezent sunt disponibile pe piaţă două tipuri de vaccinuri (”HPV bivalent” - protejează împotriva tulpinilor 16 şi 18 şi tetravalent - împotriva tulpinilor 6, 11, 16 şi 18) care pot reduce riscul apariţiei cancerului de col uterin şi a altor cancere ale zonelor anogenitale.
Vaccinul nu asigură protecţie totală faţă de cancerul de col uterin, ci doar faţă de una dintre cauzele apariţiei acestuia, prin urmare, după începerea vieţii sexuale, sunt obligatorii metodele de screening anual (consult ginecologic şi testul Babeş-Papanicolau).
În România, vaccinarea anti-HPV este inclusă în Programul Naţional de imunizare, ca vaccinare opţională (la cererea persoanei) pentru fetele din grupa de vârstă 11-14 ani. Vaccinarea constă în administrarea a trei doze de vaccin la intervalul 0-2-6 luni şi se efectuează în cabinetul medicului de familie. Pentru fetele din această grupă de vârstă, vaccinarea anti-HPV este gratuită.
Nu există tratament pentru infecţiile cu ”HPV”, decât pentru verucile genitale şi pentru displaziile precanceroase. Tratamentul verucilor este format din două etape - îndepărtarea completă a papiloamelor (negi), urmată de terapie, care vizează consolidarea sistemului imunitar şi prevenirea recidivei (cu ajutorul medicamentelor antivirale, vitamine, imunostimulante).
Antiviral, antiparazitar, antibacterian.
Stopeaza replicarea virusului hepatic B si C.
Atacă virusurile: Herpes Simplex, Epstein Barr şi HPV (virusul uman papiloma).
Distruge paraziţii intestinali şi sanguini.
Artemisinin a fost descoperit de Tu Youou in 1972 în frunzele de Artemisia annua. Ulterior, artemisinin pur se obţinea prin biosinteză.
Artemisinin acţioneaza prin intermediul radicalilor liberi activaţi în prezenţa fierului. Iniţial, Artemisinin a fost folosit pentru tratarea cazurilor de infecţii cu malarie. Ulterior s-au desoperit numeroase alte acţiuni terapeutice ale acestui compus.
Richard Schlegel a obţinut chiar un brevet de invenţie - Nr. US20120010278 A1 cu titlul: Use of Artemisinin for Treating Tumors Induced by Oncogenic Viruses and for Treating Viral Infections (Artemisinin pentru tratarea tumorilor generate de viruşi oncogenici şi pentru tratarea infectiilor virale).
Cancer
Studiile efectuate de Lai H. "Targeted treatment of cancer with artemisinin and artemisinin-tagged iron-carrying compounds" si de Nakas I. "Anticancer properties of artemisinin derivatives and their targeted delivery by transferrin conjugation”, au dus la concluzia că artemisinin şi derivaţii acestuia reacţionează cu fierul formând compuşi care pot să distrugă celulele maligne. Celulele canceroase sunt mult mai susceptibile la efectul citotoxic al artemisinimului comparativ cu celulele sănătoase deoarece celulele canceroase au mai mulţi receptori pentru transfer, facilitând acumularea de proteine bogate în fier. Artemisinin este şi el acumulat de celulele canceroase. Intrat în contact cu fierul, artemisinin generează radicali liberi în interiorul celulei canceroase, care este astfel distrusă.
Studiile efectuate de Dr. Lam arată că Artemisinin este eficient împotriva unei game largi de cancere. Cea mai mare eficienţă o are în leucemie şi cancer la colon. O bună eficienţă o are însă în melanoma, cancer la sân, ovare, prostată, ficat şi rinichi.
Paraziţi
Paraziţii acumuleaza fier, infectând celulele roşii care sunt bogate în fier. Un exces de fier poate activa artemisininul care generează un burst de radicali liberi care atacă celulele roşii cu exces de fier, distrugând astfel şi paraziţii.
Artemisinin s-a dovedit eficient când este integrat în protocoale pentru Borellia (boala Lyme) (Alternative medicine Townssend Letter, Aprilie 2011).
Conform numărului recent al revistei științifice "Int. J. Pharm. Sci. Rev. Res., 32(1), May – June 2015" Artemisinin acţionează contra infecţiilor fungale, inclusiv în candidoză, fie singur, fie în asociere cu alţi antifungali (de exemplu Goldenseal şi/sau Pau d'Arco).
Acțiune antivirală (cu spectru larg)
Cercetătorii de la centrul de Biologie Farmaceutică din Heidelberg, Germania, au publicat în 2008 un studiu în revista Clinical Infectious Diseases, cu titlul "The Antiviral Activities of Artemisinin and Artesunate" după ce au ajuns la concluzia că artemisinin are o puternică activitate anti-virală împotriva: cytomegalovirus şi alţi membri ai familiei Herpesviridae (e.g., Herpes Simplex virus tip 1 şi virus Epstein-Barr), virus hepatic B, virus hepatic C. Artemisinin stopează şi replicarea viruşilor hepatici B si C.
Mai recent, în 2014 Goodrich, în articolul recenzie "Use of artemisinin and its derivatives to treat HPV-infected/transformed cells and cervical cancer review", a concluzionat că artemisinin este activ împotriva infecţiilor cu virusul Papiloma şi împotriva celulelor atipice sau deja transformate în cancer cervical.
Prezenta fierului sau a unui donor de fier precum hemin, măreşte potenţa antivirală a artemisininului, conform lui Paeshuyse J. in articolul "Hemin potentiates the anti-hepatitis C virus activity of the antimalarial drug artemisinin", publicat in Biochem Biophys Res Commun. 2006
Pentru cancer se asociază sinergic cu Ferivit: 1 capsulă împreună cu 1000 mg de Vitamina C. Se va administra imediat după masa de seară.
COMPOZIȚIE:
Ingrediente/capsula:
Artemisinin (obţinut prin biosinteza din Drojdia de bere - Saccharomyces cerevisiae)
Atenţionare:
Ce este ”HPV”-ul ?
Simptome
Displaziile sunt prezenţa unor celule anormale la nivelul pielii. Displazia nu este similară cancerului, dar se poate transforma în cancer după mai mulţi ani, dacă nu este tratată.
Condiloamele (negii genitali) sunt nişte tumori asemănătoare negilor, localizate în zona genitală, cel mai frecvent la exteriorul vulvei. De obicei, acestea sunt nedureroase, dar pot determina mâncărimi, arsuri sau sângerări uşoare. Pot fi localizate, de asemenea, în jurul uretrei sau anusului. Cele din interiorul vaginului sau de pe cervix sunt plate şi pot fi descoperite doar prin testul Babeş Papanicolau.
La bărbaţi, condiloamele se pot forma pe penis şi pe scrot. În aproximativ 20% dintre cazuri, coniloamele dispar de la sine, la câteva luni după apariţie. Dispariţia condiloamelor nu indică întotdeauna dispariţia infecţiei cu HPV din organism. Adesea, infecţia rămâne în organism pentru toată viaţa.
Tipuri de ”HPV” şi afecţiuni induse
Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului defineşte în prezent 12 tipuri de ”HPV” cu risc crescut şi care sunt asociate cu cancerul la oameni (tipurile 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59), pecum şi două tipuri suplimentare pentru care există dovezi limitate de carcinogenitate (”HPV” tipurile 68 şi 73).
Tulpinile 16 şi 18 sunt responsabile pentru circa 70% din cancerele cervicale din întreaga lume.
La nivel mondial, cancerul de col uterin este al treilea ca frecvenţă dintre tipurile de cancer la femei şi al doilea ca frecvenţă la femeile cu vârste cuprinse între 15 şi 44 ani. Exsită 15 tipuri de ”HPV” care pot determina apariţia cancerului de col uterin, cele mai frecvente la nivel mondial fiind tipurile 16, 18, 45, 31.
Practic, infecţiile recurente cu aceste tipuri de ”HPV” pot evolua către leziuni epiteliale premaligne, clasificate din punct de vedere histopatologic drept neoplazii intraepiteliale cervicale (NIC).
Acestea sunt grupate în trei categorii: NIC - displazie uşoară, NIC 20 - displazie moderată spre marcată, NIC 3 - displazie severă spre adenocarcinoma in situ.
Cancerul vaginal şi cancerul vulvar sunt provocate în 70% din cazuri de ”virusurile HPV” 16 şi 18.
Majoritatea cancerelor anale cu celule scuamoase (80%) sunt cauzate de ”HPV”, de obicei de tipul HPV 16.
Cancerul de col uterin este consecinţa întârziată a infecţiei cu ”HPV”. Un procent mic al femeilor expuse la ”HPV„ dezvoltă leziuni asimptomatice ce evoluează ulterior spe cancer. Aproximativ 40% din leziunile preinvazive netratate degenerează în cancer invaziv într-o perioadă de circa zece ani.
Mod de transmitere
Se estimează că cel puţin 50% dintre adulţii activi sexual au avut o infecţie cu ”HPV”, conform Centrului Medical de Diagnostic şi Tratament Victor Babeş. Dobândirea infecţiei cu ”HPV” este strâns legată de comportamentul sexual. Frecvenţa infecţiei cu ”HPV” creşte odată cu numărul de parteneri sexuali şi cu debutul timpuriu al activităţii sexuale.
Virusul nu se transmite doar prin act sexual propriu-zis, este suficient contactul cu zona genitală evidenţiată. Nici chiar prezervativul nu poate proteja zonele expuse pentru că există porţiuni de piele neacoperite în zona genitală care vin în contact direct. ”Virusul HPV” se transmite şi în alt mod decât pe cale sexuală, de exemplu prin mâini infectate, lenjerie, prosoape, transmitere de la mamă la făt în momentul naşterii (mai rar), purtarea hainelor persoanelor infectate sau chiar la piscină.
Diagnosticare
Condiloamele se diagnostichează prin examinare clinică. În cazul displaziilor este recomandat examenul Papanicolau sau biopsia-prelevarea şi examinarea la microscop a unei mici părţi din ţesutul cervical.
Depistarea periodică cu testul Babeş Papanicolau oferă numeroase oportunităţi de descoperire a leziunilor precanceroase . Testul Babeş Papanicolau este metoda de screening pentru modificările colului uterin. El poate surprinde cancerul uterin în stadii incipiente şi depistează unele stări precanceroase.
Colposcopia este o investigaţie imagistică suplimentară a vulvei, vaginului şi colului uterin care permite vizualizarea acestora şi prelevarea de ţesut biopsic în cazul în care sunt identificate leziuni ale epiteliului colului uterin sau ale endocolului. Mostrele prelevate sunt examinate apoi la microscop.
O altă procedură de diagnosticare este depistarea ADN-ului virusului şi stabilirea exactă a tipului de virus cu care este infectat pacientul.
Metode de prevenţie şi tratament
Pentru că principalul risc de contactare ”HPV” este prin contact sexual, se recomandă ca începerea vieţii sexuale să se facă cât mai târziu posibil (în orice caz după 18 ani).
Reducerea numărului de parteneri sexuali şi folosirea prezervativului, chiar dacă acesta nu asigură o protecţie 100% împotriva ”HPV”, reprezintă alte două metode de prevenţie. Efectuarea regulată a examenului Babeş-Papanicolau şi controlul ginecologic anual, mai ales după începerea vieţii sexuale, sunt extrem de importante.
Testul Babeş-Papanicolau este o investigaţie simplă, nedureroasă, care constă în recoltarea unor celule de la suprafaţa colului uterin şi detectarea modificărilor precanceroase sau canceroase.
O altă măsură profilactică eficientă este menţinerea unei imunităţi puternice a organismului, practic 90% din infecţiile ”HPV” sunt eliminate de propria imunitate şi doar 10% din acestea ajung să producă leziuni canceroase. Aşadar, după depistarea infecţiei cu ”HPV” este necesară susţinerea imunitară pentru ca organismul să elimine virusul înainte ca acesta să producă leziuni canceroase.
Creşterea imunităţii se realizează printr-o alimentaţie sănătoasă, bogată în fructe şi legume şi suplimentarea cu vitamine şi minerale în condiţii speciale, un stil de viaţă activ, dar şi evitarea pe cât posibil a stresului. Homeopatia poate fi, de asemenea, utilă, în prevenirea apariţiei virusului ”HPV” în organism.
Vaccinarea HPV
Vaccinul nu asigură protecţie totală faţă de cancerul de col uterin, ci doar faţă de una dintre cauzele apariţiei acestuia, prin urmare, după începerea vieţii sexuale, sunt obligatorii metodele de screening anual (consult ginecologic şi testul Babeş-Papanicolau).
În România, vaccinarea anti-HPV este inclusă în Programul Naţional de imunizare, ca vaccinare opţională (la cererea persoanei) pentru fetele din grupa de vârstă 11-14 ani. Vaccinarea constă în administrarea a trei doze de vaccin la intervalul 0-2-6 luni şi se efectuează în cabinetul medicului de familie. Pentru fetele din această grupă de vârstă, vaccinarea anti-HPV este gratuită.
Metode de tratament
Nu există tratament pentru infecţiile cu ”HPV”, decât pentru verucile genitale şi pentru displaziile precanceroase. Tratamentul verucilor este format din două etape - îndepărtarea completă a papiloamelor (negi), urmată de terapie, care vizează consolidarea sistemului imunitar şi prevenirea recidivei (cu ajutorul medicamentelor antivirale, vitamine, imunostimulante).
Suplimente nutritive ajutătoare
Artemisinin forte - 30 de capsule vegetale
Antiviral, antiparazitar, antibacterian.
Stopeaza replicarea virusului hepatic B si C.
Atacă virusurile: Herpes Simplex, Epstein Barr şi HPV (virusul uman papiloma).
Distruge paraziţii intestinali şi sanguini.
Artemisinin a fost descoperit de Tu Youou in 1972 în frunzele de Artemisia annua. Ulterior, artemisinin pur se obţinea prin biosinteză.
Artemisinin acţioneaza prin intermediul radicalilor liberi activaţi în prezenţa fierului. Iniţial, Artemisinin a fost folosit pentru tratarea cazurilor de infecţii cu malarie. Ulterior s-au desoperit numeroase alte acţiuni terapeutice ale acestui compus.
Richard Schlegel a obţinut chiar un brevet de invenţie - Nr. US20120010278 A1 cu titlul: Use of Artemisinin for Treating Tumors Induced by Oncogenic Viruses and for Treating Viral Infections (Artemisinin pentru tratarea tumorilor generate de viruşi oncogenici şi pentru tratarea infectiilor virale).
Cancer
Studiile efectuate de Lai H. "Targeted treatment of cancer with artemisinin and artemisinin-tagged iron-carrying compounds" si de Nakas I. "Anticancer properties of artemisinin derivatives and their targeted delivery by transferrin conjugation”, au dus la concluzia că artemisinin şi derivaţii acestuia reacţionează cu fierul formând compuşi care pot să distrugă celulele maligne. Celulele canceroase sunt mult mai susceptibile la efectul citotoxic al artemisinimului comparativ cu celulele sănătoase deoarece celulele canceroase au mai mulţi receptori pentru transfer, facilitând acumularea de proteine bogate în fier. Artemisinin este şi el acumulat de celulele canceroase. Intrat în contact cu fierul, artemisinin generează radicali liberi în interiorul celulei canceroase, care este astfel distrusă.
Studiile efectuate de Dr. Lam arată că Artemisinin este eficient împotriva unei game largi de cancere. Cea mai mare eficienţă o are în leucemie şi cancer la colon. O bună eficienţă o are însă în melanoma, cancer la sân, ovare, prostată, ficat şi rinichi.
Paraziţi
Paraziţii acumuleaza fier, infectând celulele roşii care sunt bogate în fier. Un exces de fier poate activa artemisininul care generează un burst de radicali liberi care atacă celulele roşii cu exces de fier, distrugând astfel şi paraziţii.
Artemisinin s-a dovedit eficient când este integrat în protocoale pentru Borellia (boala Lyme) (Alternative medicine Townssend Letter, Aprilie 2011).
Conform numărului recent al revistei științifice "Int. J. Pharm. Sci. Rev. Res., 32(1), May – June 2015" Artemisinin acţionează contra infecţiilor fungale, inclusiv în candidoză, fie singur, fie în asociere cu alţi antifungali (de exemplu Goldenseal şi/sau Pau d'Arco).
Acțiune antivirală (cu spectru larg)
Cercetătorii de la centrul de Biologie Farmaceutică din Heidelberg, Germania, au publicat în 2008 un studiu în revista Clinical Infectious Diseases, cu titlul "The Antiviral Activities of Artemisinin and Artesunate" după ce au ajuns la concluzia că artemisinin are o puternică activitate anti-virală împotriva: cytomegalovirus şi alţi membri ai familiei Herpesviridae (e.g., Herpes Simplex virus tip 1 şi virus Epstein-Barr), virus hepatic B, virus hepatic C. Artemisinin stopează şi replicarea viruşilor hepatici B si C.
Mai recent, în 2014 Goodrich, în articolul recenzie "Use of artemisinin and its derivatives to treat HPV-infected/transformed cells and cervical cancer review", a concluzionat că artemisinin este activ împotriva infecţiilor cu virusul Papiloma şi împotriva celulelor atipice sau deja transformate în cancer cervical.
Prezenta fierului sau a unui donor de fier precum hemin, măreşte potenţa antivirală a artemisininului, conform lui Paeshuyse J. in articolul "Hemin potentiates the anti-hepatitis C virus activity of the antimalarial drug artemisinin", publicat in Biochem Biophys Res Commun. 2006
Pentru cancer se asociază sinergic cu Ferivit: 1 capsulă împreună cu 1000 mg de Vitamina C. Se va administra imediat după masa de seară.
COMPOZIȚIE:
Ingrediente/capsula:
Artemisinin (obţinut prin biosinteza din Drojdia de bere - Saccharomyces cerevisiae)
Atenţionare:
- Consultaţi medicul înainte de utilizare dacă sunteţi însărcinată sau alăptaţi.
- A nu se depăşi doza recomandată pentru consumul zilnic.
- Suplimentele alimentare nu se substituie unei diete variate şi echilibrate şi unui mod de viaţă sănătos.
Este una dintre cele mai complexe plante medicinale, cuprinzând o combinaţie complexă de polizaharide, glicozide triterpene, flavonoizi, aminoacizi şi minerale trasoare.
Fabricat în Canada strict conform normelor GMP.
Disponibil şi ultra pur, standardizat, la dozaj forte 9000 mg/capsula.
Astragalus este una dintre cele mai complexe plante medicinale cuprinzând o combinaţie complexă de polizaharide, glicozide triterpene, flavonoizi, aminoacizi şi minerale trasoare. Administrat în doze terapeutice, Astragalus reface până la normal numărul de celule T (o forma specifică de celule albe) la pacienţii bolnavi de cancer, SIDA etc.
Polizaharidele din Astragalus stimulează activitatea corticală a pituitarei-adrenale şi reface numărul de celule roşii fabricate în măduva oaselor în cazul leucemiilor.
S-a mai demonstrat ca Astragalus stimulează producţia proprie de interferon a organismului fiind astfel util în tratarea bolii Alzeimer, hepatita C, suport pentru chimoterapie şi întărirea funcţiei imunitare.
Acţiunile şi efectele produsului Astragalus 8000
- Antitumoral: cancer de sân, rinichi, ficat, plămâni, prostată, ovare, oase, cervical, colorectal, endometru, limfom Hodgkin;
- Antioxidant: creşte nivelul enzimei antioxidante superoxid-dismutază (S.O.D.);
- Antiviral: în cazul virusului Papiloma (Papilloma);
- Imunostimulator: activează celulele T şi celulele natural-ucigaşe (natural Killer Cells) NK, creşte nivelul de imunoglobuline, în special IgA, IgG;
- Detoxifiant: neutralizează toxinele din sânge şi sistemul limfatic;
- Antiviral, antibacterian: combate infecţiile cu bacterii, streptococi, stafilococi, viruşi (virusul gripal, herpetic, Epstein Barr, Coxackie b3, HPV, virusul hepatic B si C);
- Activant metabolic: pentru cei cu metabolism scăzut. de exemplu în hipotiroidie;
- Diuretic antiedematos puternic;
- Protector renal: în nefropatie diabetică, nefrite cronice şi acute;
- Protector pulmonar: în tuberculoză, fibroză, bronşite, astm ;
- Cardiotonic: în miocardita şi endocardită;
- Hepatoprotector: menţine nivelul de glutationă, creşte producţia de interferon în cazul hepatitelor, în special Hepatita C, stopează fibroza, reglează nivelul transaminazelor, scade presiunea portală;
- Tonic cerebral: în afecţiuni neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, schizofrenie;
- Vasodilatator, anticoagulant, hipotensiv: reglează permeabilitatea capilară, reduce riscul de ischemie cerebrală, reduce tensiunea arterială;
- Întăreşte poziţia organelor interne: în prolaps uterin, prolaps anal;
- Protejează organismul de efectele chimoterapiei: creşte numărul de celule roşii în măduvă, protejează glandele suprarenale;
- Reglează nivelul glicemiei în diabetul zaharat;
- Antianemic, antimalaric, antialergic;
- Tonifică splina: în cazurile de splenomegalie;
- Adjuvant în afecţiuni digestive: cum ar fi diaree, flatulenţă, ulcere, hemoragii;
- Tonic sexual masculin şi feminin: creşte mobilitatea spermatozoizilor, tratează impotenţa şi frigiditatea.
COMPOZIŢIE:
Rădăcina de Astragalus (500 mg de extract 16:1)
8000 mg
Metaterapia cu bioinductorul 3D- NLS - pentru organele afectate. Se va face 10 zile consecutiv, apoi pauză de o lună. Se reia până la vidnecare completă.
Terapia cu Bioptron:
Pentru negi (veruci) - se procedează astfel: se curăţă cu lapte demachiant zona cu negi. Se luminează zona cu lampa Bioptron timp de 4-5 minute, zilnic de două ori, până la vindecare. Cromoterapie: culoarea verde - se va aplica pe fiecare neg în parte. Dacă numărul negilor e mai mare, se aplică şi un program pentru întărirea imunităţii timp de 3 săptămâni, respectiv până la dispariţia negilor.
Pentru fibrom uterin şi chisturi ovariene - se procedează astfel: se luminează direct locul afectat timp de 8 minute, cu repetare după o pauză de 60 de minute. Cromoterapie: se foloseşte culoarea verde pentru luminarea zonelor afectate până la dispariţia afecţiunii. Din practică s-a constatat că sunt suficiente 2-3 luni de tratament consecutiv până la dispariţia fribroamelor sau chisturilor.
Notă: tratamentele naturiste şi terapiile alternative nu substituie recomandările de specialitate şi medicaţia indicată de medicul curant, ci doar le pot completa.
S î n z i a n a
Max's concept.
© Copyright 2017 MAX'S CONCEPT
- A nu se depăşi doza recomandată pentru consumul zilnic.
- Suplimentele alimentare nu se substituie unei diete variate şi echilibrate şi unui mod de viaţă sănătos.
Astragalus 8000 mg - 90 capsule
Este una dintre cele mai complexe plante medicinale, cuprinzând o combinaţie complexă de polizaharide, glicozide triterpene, flavonoizi, aminoacizi şi minerale trasoare.
Fabricat în Canada strict conform normelor GMP.
Disponibil şi ultra pur, standardizat, la dozaj forte 9000 mg/capsula.
Astragalus este una dintre cele mai complexe plante medicinale cuprinzând o combinaţie complexă de polizaharide, glicozide triterpene, flavonoizi, aminoacizi şi minerale trasoare. Administrat în doze terapeutice, Astragalus reface până la normal numărul de celule T (o forma specifică de celule albe) la pacienţii bolnavi de cancer, SIDA etc.
Polizaharidele din Astragalus stimulează activitatea corticală a pituitarei-adrenale şi reface numărul de celule roşii fabricate în măduva oaselor în cazul leucemiilor.
S-a mai demonstrat ca Astragalus stimulează producţia proprie de interferon a organismului fiind astfel util în tratarea bolii Alzeimer, hepatita C, suport pentru chimoterapie şi întărirea funcţiei imunitare.
Acţiunile şi efectele produsului Astragalus 8000
- Antitumoral: cancer de sân, rinichi, ficat, plămâni, prostată, ovare, oase, cervical, colorectal, endometru, limfom Hodgkin;
- Antioxidant: creşte nivelul enzimei antioxidante superoxid-dismutază (S.O.D.);
- Antiviral: în cazul virusului Papiloma (Papilloma);
- Imunostimulator: activează celulele T şi celulele natural-ucigaşe (natural Killer Cells) NK, creşte nivelul de imunoglobuline, în special IgA, IgG;
- Detoxifiant: neutralizează toxinele din sânge şi sistemul limfatic;
- Antiviral, antibacterian: combate infecţiile cu bacterii, streptococi, stafilococi, viruşi (virusul gripal, herpetic, Epstein Barr, Coxackie b3, HPV, virusul hepatic B si C);
- Activant metabolic: pentru cei cu metabolism scăzut. de exemplu în hipotiroidie;
- Diuretic antiedematos puternic;
- Protector renal: în nefropatie diabetică, nefrite cronice şi acute;
- Protector pulmonar: în tuberculoză, fibroză, bronşite, astm ;
- Cardiotonic: în miocardita şi endocardită;
- Hepatoprotector: menţine nivelul de glutationă, creşte producţia de interferon în cazul hepatitelor, în special Hepatita C, stopează fibroza, reglează nivelul transaminazelor, scade presiunea portală;
- Tonic cerebral: în afecţiuni neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, schizofrenie;
- Vasodilatator, anticoagulant, hipotensiv: reglează permeabilitatea capilară, reduce riscul de ischemie cerebrală, reduce tensiunea arterială;
- Întăreşte poziţia organelor interne: în prolaps uterin, prolaps anal;
- Protejează organismul de efectele chimoterapiei: creşte numărul de celule roşii în măduvă, protejează glandele suprarenale;
- Reglează nivelul glicemiei în diabetul zaharat;
- Antianemic, antimalaric, antialergic;
- Tonifică splina: în cazurile de splenomegalie;
- Adjuvant în afecţiuni digestive: cum ar fi diaree, flatulenţă, ulcere, hemoragii;
- Tonic sexual masculin şi feminin: creşte mobilitatea spermatozoizilor, tratează impotenţa şi frigiditatea.
COMPOZIŢIE:
Rădăcina de Astragalus (500 mg de extract 16:1)
8000 mg
Terapii complementare
Metaterapia cu bioinductorul 3D- NLS - pentru organele afectate. Se va face 10 zile consecutiv, apoi pauză de o lună. Se reia până la vidnecare completă.
Terapia cu Bioptron:
Pentru negi (veruci) - se procedează astfel: se curăţă cu lapte demachiant zona cu negi. Se luminează zona cu lampa Bioptron timp de 4-5 minute, zilnic de două ori, până la vindecare. Cromoterapie: culoarea verde - se va aplica pe fiecare neg în parte. Dacă numărul negilor e mai mare, se aplică şi un program pentru întărirea imunităţii timp de 3 săptămâni, respectiv până la dispariţia negilor.
Pentru fibrom uterin şi chisturi ovariene - se procedează astfel: se luminează direct locul afectat timp de 8 minute, cu repetare după o pauză de 60 de minute. Cromoterapie: se foloseşte culoarea verde pentru luminarea zonelor afectate până la dispariţia afecţiunii. Din practică s-a constatat că sunt suficiente 2-3 luni de tratament consecutiv până la dispariţia fribroamelor sau chisturilor.
Notă: tratamentele naturiste şi terapiile alternative nu substituie recomandările de specialitate şi medicaţia indicată de medicul curant, ci doar le pot completa.
S î n z i a n a
Max's concept.
© Copyright 2017 MAX'S CONCEPT
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu